Prunele moldovenești se vând în Germania la prețuri mediu și mai jos de mediu. Experții explică această poziționare prin lipsa de infrastructură din țară care nu permite crearea valorii adăugate la fructe. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, de către Iurie Fală, director executiv al Asociației producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”, și expertul economic Veaceslav Ioniță.

Iurie Fală afirmă că producătorii moldoveni vând prunele mai ieftin din cauză că nu toți pot oferi standardul solicitat pe piața germană din cauza lipsei lanțului post recoltare. O altă explicație ține de soiurile cultivate în Republica Moldova care sunt mai puțin competitive în comparație cu cele din alte țări.

„Dacă să ne comparăm cu Turcia, Italia sau Spania, atunci infrastructura care creează valoarea adăugată pentru fructe, mă refer aici la sortare, calibrare și ambalare este foarte slab dezvoltată la noi și partenerii noștri trebuie să facă această procedură acolo unde noi exportăm. Noi vindem în vrac și ei le preambalează”, a mai spus directorul executiv al Asociației producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”.

Germania se plasează printre cei mai mari importatori de prune din Republica Moldova alături de România și Polonia. Calculele făcute de expertul economic Veaceslav Ioniță arată că Republica Moldova se plasează pe locul al treilea la exporturi de fructe în această țară după Spania și Italia.

„Germanii au importat fructe din Turcia la un preț de 3,2 dolari, din Africa de Sud cu 2,4 dolari, din Țările de Jos cu 2,2 dolari și cel mai mic preț a fost din Republica Moldova – un dolar kilogramul. Asta arată că suntem competitivi ca preț, dar că mai trebuie să lucrăm la calitate. Avem potențial de creștere, dar statul trebuie să intervină pentru a crea condiții mai bune pentru exportul fructelor”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Printre țările care au cumpărat anul trecut prune din Republica Moldova se numără Austria care a oferit un preț de aproximativ 90 de cenți, iar Țările de Jos și Italia au dat aproximativ 80 de cenți. În lista mai figurează Croația, Belarus, Letonia și Polonia care au importat prune moldovenești cu câte aproximativ 60 de cenți pentru un kilogram. Rusia a oferit 50 de cenți, iar România – 43 de cenți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fructe #Germania #Iurie Fală #Moldova #prune #Veaceslav Ionita

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.