La 3 octombrie 2024, la Chișinău va avea loc Forumul de Cooperare – Sectorul Privat pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabile (ODD) organizat la inițiativa comună a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în Moldova și a Asociației Investitorilor Străini (FIA), în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

Forumul de Cooperare pentru ODD își propune să reunească lideri și lidere din sectorul privat, factori de decizie și implementare a politicilor și principalele părți interesate pentru a colabora și discuta strategiile inovatoare de realizare a Agendei de Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova.

Realizarea ODD-urilor poate fi obținută doar prin eforturile comune ale ONU, Guvernului și organizațiilor non-profit, și implicarea semnificativă a sectorului privat cu un accent deosebit pe capacitatea acestuia de a impulsiona schimbarea prin adoptarea și implementarea Dezvoltării Durabile ca parte a proceselor sale de afaceri.

În contextul procesului de negociere privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, implementarea politicilor de Dezvoltare Durabilă de către mediul de afaceri capătă un nou impuls. Prin urmare, Forumul va prezenta o perspectivă a inițierii unei raportări non-financiare pentru companiile din Moldova, precum și așteptările pieței europene de la companiile locale în ceea ce privește conformitatea acestora cu practicile ESG (principii durabile de mediu, sociale și de guvernanță în afaceri) adoptate în UE și durabilitatea în general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investitorii străini – membri ai Asociației Investitorilor Străini din RM (FIA) – vor împărtăși din experiența lor în implementarea politicilor și practicilor de Dezvoltare Durabilă. Aceștia vor prezenta modul în care procesele de afaceri actualizate, inclusiv extinderea lor către furnizorii locali, permit companiilor să participe activ la realizarea ODD-urilor. Această experiență acoperă majoritatea sectoarelor și poate deveni un exemplu pentru alte companii, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova.

Participanții și participantele la forum vor putea, de asemenea, să facă cunoștință și să exploreze potențiale oportunități de parteneriate cu Agențiile ONU din Moldova, care deja implementează proiecte comune cu sectorul privat, ghidând companiile din țară privind Dezvoltarea Durabilă, și care sunt deschise să extindă acest parteneriat.

#afaceri #dezvoltare durabilă #forum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.