„Cea mai mare majorare a tarifului a fost în 2019 sau 2020, atunci când Gazprom a sistat tranzitul prin Ucraina și Republica Moldova. … Toată lumea accentuează și dublează cu procentele astea, că a crescut cu 50 la sută, că a crescut cu 100 la sută, dar față de ce? Chiar și după această majorare în prețul final al consumatorului, tariful pentru transport asta-i 30 de bani la metru cub. Impactul lui pe tariful final este foarte mic”. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Victor Parlicov, ca răspuns pentru Renato Usatîi, candidatul la alegerile prezidențiale din partea Partidului Nostru.

VIDEO Promisiuni de prim-ministru: Moldovenii nu vor plăti mai mult pentru gaz și lumină în sezonul rece

„Cea mai mare parte din tarif reprezintă costurile achiziției gazului propriu-zis, plus noi în această perioadă am achiziționat gaze pe care le-am depozitat pentru securitate și care au fost introduse în tarif în ultimii 2-3 ani. Gazele stau acolo și deja este plătit de consumator, dar ele vor fi utilizate gratuit doar în situație extremă. Eu acum nu văd riscuri”, a mai explicat ministrul Victor Parlicov.

Realitatea.md menționează cu referire la Bani.md că Victor Parlicov asigurase recent că sistemul energetic al Republicii Moldova funcționează eficient, având capacitatea de a obține energie electrică atât din stânga Nistrului, cât și din Uniunea Europeană. „Diversificarea surselor de energie s-a realizat, iar acum putem sta liniștiți în privința furnizării de energie electrică”, subliniase el. De asemenea, deși toată lumea așteaptă stabilitatea sau scăderea prețurilor, nu totul depinde de Guvern. „Facem tot posibilul pentru a aduce energia la cel mai bun preț. De aceea, unul dintre motivele pentru care menținem contractul cu MGRES este asigurarea unei surse constante și competitive de energie”, adăugase el.

În prezent, Chișinăul cumpără aproximativ 80% din necesarul său de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, la un preț de 66 de dolari pe MWh. De asemenea, consumatorii Premier Energy plătesc 2,34 lei per kWh, în timp ce tarifele pentru cei din nordul țării ajung la 2,81 lei per kWh.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Renato Usatii #Victor Parlicov

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.