Consiliul Europei este o organizație internațională care joacă un rol crucial în promovarea democrației și a drepturilor omului în Europa. Acesta cuprinde 46 de țări europene și a fost înființat în anul 1949, având sediul la Strasbourg.

A apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, simțindu-se nevoia de a crea o organizație de tip nou pentru a avea certitudinea că totalitarismul nu va mai avea niciodată a doua șansă în Europa. Republica Moldova a devenit membru al organizației în iulie 1995.

Organizația militează pentru libertatea de expresie și pentru libertatea presei, libertatea întrunirilor, egalității și protecția minorităților. A lansat campanii pe probleme precum protecția copilului, discursul de ură online, și drepturile romilor, cea mai mare minoritate a Europei. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupției și terorismului, și să adopte reforme juridice necesare. Grupul său de experți constituționali, cunoscut drept Comisia de la Veneția, oferă consiliere juridică țărilor de pe tot globul.

Consiliul Europei conlucrează strâns cu Uniunea Europeană și cooperează cu Națiunile Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu multe ţari partenere din vecinătate şi din lumea întreagă.

Foarte des, Consiliul Europei este confundat cu Consiliul European, iar asta din cauza numelor care sună asemănător. Mulți pot crede că este vorba de o singură instituție, însă în realitatea, nu au nicio legătură. Acestea au misiuni, obiective și atribuții diferite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene, format din 27 de șefi de stat sau de guvern, care se ocupă de agenda de politici a UE. Mai mult, Consiliul desemnează și numește candidați pentru funcții importante la nivelul UE, în timp ce Consiliul Europei, fiind o organizație distinctă, nu poate face legi, însă are puterea de a face presiuni pentru respectarea anumitor tratate internaționale din diverse domenii. Cel mai cunoscut organism al Consiliului este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), al cărei obiectiv este de a proteja cetățenii împotriva încălcărilor drepturilor omului.

#Consiliul Europei #organizatie #rol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.