Calea europeană a Republicii Moldova a fost lungă și dificilă, marcată de urcușuri, căderi și recuperări. Integrarea europeană a fost influențată de evenimente politice interne și de provocări geopolitice regionale. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu doar a afectat arhitectura de securitate în Europa, dar a schimbat politica de extindere a Uniunii Europene. Astăzi, Moldova este mai aproape ca niciodată de a deveni membră a UE.

Suntem țară candidată și am lansat deja oficial negocierile de aderare în iunie 2024. Acest pas nu este doar un progres birocratic, ci simbolizează decizia strategică a Moldovei de a se alinia proiectului european, distanțându-se de trecutul sovietic și de umbra persistentă a influenței ruse, notează Iulian Groza, într-un editorial publicat pe pagina web oficială a Soros Moldova. În doar doi ani si jumătate, împreună cu Ucraina și Uniunea Europeană, am făcut un salt major: de la stat asociat fără o perspectivă clară de aderare în decembrie 2021, la o țară care poate deveni membră a UE în următorii șase ani.

Pentru a ghida acest proces, Guvernul Republicii a aprobat un Plan Național de Aderare la UE (PNA), o foaie de parcurs cuprinzătoare care detaliază reforme specifice în sectoare cheie precum justiția, administrația publică și dezvoltarea economică. Scopul final este clar: armonizarea deplină a legislației și a instituțiilor cu acquis-ul UE, integrarea în piața unică a UE și pregătirea țării pentru aderare până în 2030. Până atunci implementarea Acordului de Asociere rămâne o condiție esențială. Planul național vizează nu doar îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare la UE, ci și asigurarea unui viitor european pentru Moldova, care să ofere prosperitate, stabilitate și pace. Mai mult aderarea la UE înseamnă creșterea calității vieții noastre, a copiilor și a părinților noștri.

Prima etapă a negocierilor de aderare – evaluarea detaliată a legislației și instituțiilor naționale racordate la standarde și legislația europeană (i.e. screening-ul bilateral) – a început în iulie 2024 și va dura aproximativ un an și jumătate. Procesul a pornit cu capitolul privind achizițiile publice și continuă cu capitolele pe justiție, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice. Se preconizează că primul cluster de capitole privind valorile fundamentale va fi evaluat până la sfârșitul anului. După raportul Comisiei Europene, negocierile privind Tratatul de Aderare ar putea începe deja anul viitor, cu Capitolul 23, Justiție și Drepturi Fundamentale. Din acel moment, țara noastră va avea nevoie de minim 3 ani pentru a finaliza negocierile pe toate cele 35 de capitole ale Tratatului de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, calea europeană nu este una simplă. Aceasta necesită efort și voință politică susținută din partea guvernului, partidelor politice și cetățenilor, precum și sprijin continuu din partea UE și altor parteneri internaționali. Una dintre cele mai mari provocări rămâne lupta împotriva corupției și reforma sistemului de justiție. UE a subliniat clar că respectarea statului de drept este o condiție nenegociabilă pentru aderare. Procesul de evaluare extraordinară în curs al judecătorilor și procurorilor este esențial, deși dificil, evidențiind profunzimea transformărilor necesare.

Pe lângă provocările interne, Moldova trebuie să navigheze și printr-un mediu geopolitic complex și ostil, în principal, din partea Rusiei. Tacticile de război hibrid ale Rusiei în Moldova, includ campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a activităților politice și exploatarea vulnerabilităților interne. Interferența malignă rusă, este o amenințare semnificativă pentru integritatea referendumului și a alegerilor din toamnă. Deși aceasta reprezintă cea mai mare provocare de moment, totuși Moldova nu este singură. În ultimii ani datorită sprijinului neclintit din partea UE și al SUA, Moldova a luat măsuri pentru a-și întări capacitatea de a face față acestor provocări și ingerințe. Astăzi suntem mai puternici, dar încă vulnerabili.

Un test definitoriu al voinței naționale

Referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană din 20 octombrie, nu este doar un eveniment electoral important. Este un test al voinței naționale și al angajamentului față de un viitor european. Aceasta este cea mai importantă manifestare a democrației directe în Republica Moldova de la Independență, oferind fiecărui cetățean șansa de a decide viitorul țării. Iată de ce și miza acestuia este extraordinar de mare.

Opinia publică privind aderarea la UE s-a îmbunătățit constant în ultimii doi ani. Un sondaj din iulie 2024 realizat de IRI, arată că aproximativ 53% dintre cetățeni intenționează să susțină modificarea Constituției pentru aderare la UE. Această cifră nu include aproape un milion de cetățeni moldoveni care trăiesc în străinătate, cei mai mulți dintre ei fiind susținători ai aderării țării noastre la UE. Votul lor a fost decisiv în alegerile prezidențiale din 2020, susținând aspirațiile pro-europene ale Maiei Sandu. Mai mult, un sondaj recent realizat de IPRE și CBS-AXA, publicat recent, indică faptul că peste 66% dintre moldoveni intenționează să participe la referendum. Iar peste 65% dintre respondenții deciși urmând să voteze în favoarea aderării, în timp ce aproximativ 35% împotrivă. Totuși, campania de boicotare promovată de unii politicieni afiliați Rusiei este o provocare. Cetățenii trebuie să știe: cei care promovează boicotarea, de fapt, ne mint și ne întind o cursă. Care merge împotriva dreptului nostru de a alege. Miza lor este ca referendumul să nu treacă pragul de o treime din alegători înregistrați în listele electorale.

Moldova la răscruce

Așadar, alegerea care ne stă în față este clară și una foarte simplă: să ne determinăm locul în comunitatea europeană unde vom avea mai multă bunăstare, siguranță și pace sau să riscăm să revenim, din nou, sub influența rusă, care astăzi răspândește război, frică și distrugere. Rusia urmărește să împiedice Moldova să se integreze pe deplin în UE. Obiectivul mai mare al Rusiei este să crească zona de instabilitate din regiune, să provoace lumea civilizată, subminând ordinea internațională bazată pe reguli, pe care UE o reprezintă, și să refacă ordinea mondială, creând o sferă de influență în care să poată dicta condițiile țărilor subjugate și lumii întregi.

Toată lumea ne privește. Alegerile pe care le vom face pe 20 octombrie, fiecare dintre noi, fiți siguri, vor avea ecou pentru mulți ani de acum înainte. Vor determina nu doar viitorul Republicii Moldova, ci și locul ei în Europa.

#aderare #Iulian Groza #opinii #UE #votare

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.