Majoritatea dintre cele zece posturi de televiziune monitorizate reflectă neutru campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, chiar dacă au fost fixate și atitudini mai preferențiale în raport cu unii candidați. Constatările se regăsesc în primul raport de monitorizare prezentat de către Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru perioada 20-26 septembrie, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a precizat că sunt monitorizate posturile TV: Cinema 1, Exclusiv TV, GRT, Jurnal TV, Moldova 1, N 4, TVC 21, TVR Moldova, Pro TV și TV8.

La Cinema 1, tonalitatea în știri, în raport cu majoritatea candidaților, a fost neutră și uneori pozitivă. Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo au avut apariții pozitive, dar și negative, în special în emisiuni. Ion Chicu, printre candidați, dar și Vladimir Voronin, care nu participă la prezidențiale, au avut cel mai mare timp de intervenție directă în emisiuni.

Sursa citată transmite că materialele puse pe post de către Exclusiv TV au reflectat neutru protagoniștii, uneori cu tonalitate pozitivă. Alexandr Stoianoglo și Maia Sandu au avut cel mai mare număr de apariții în context pozitiv. Maia Sandu a fost menționată și în context negativ. Reflectarea administrației publice centrale a fost atât pozitivă, cât și negativă și neutră.

GRT (Găgăuziya Radio Televizionul) a reflectat sumar campania în știri, subiectele electorale fiind mai mult abordate în emisiuni prezentate din perspectivă critică. Maia Sandu a fost reflectată atât neutru, cât și negativ. Administrația publică centrală și partidul de guvernământ au apărut în lumină neutră și negativă.

Jurnal TV a oferit acces în știri majorității candidaților electorali înregistrați. Tonalitatea a fost în mare parte neutră pentru candidați și partide. Maia Sandu și Andrei Năstase au avut câte o apariție în lumină pozitivă.

Postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces în știri majorității candidaților electorali înregistrați, tonalitatea reflectării a fost în mare parte neutră. Maia Sandu a avut cele mai multe apariții și mențiuni în lumină neutră, fiind avantajată și prin apariții pozitive privind activitatea instituțiilor statului, transmite IPN.

La N4, Maia Sandu a avut tonalitate pozitivă în știri, dar și apariții în lumină negativă. Alexandr Stoianoglo a avut apariții în lumină pozitivă în cadrul unor emisiuni.

Pro TV Chișinău a oferit acces relativ egal în știri tuturor candidaților, care au fost prezentați preponderent în lumină neutră, dar și negativă. Cele mai multe apariții în lumină negativă îi revin Victoriei Furtună și lui Ion Chicu. Partidele politice au fost reflectate în mare parte neutru.

TV8 a reflectat echilibrat campania electorală. Renato Usatîi și Vasile Tarlev au avut apariții în lumină pozitivă. Igor Munteanu, care nu a ajuns pe lista candidaților la prezidențiale, a avut o apariție în lumină negativă.

TVC 21 a reflectat sumar campania în buletine scurte și emisiuni. Irina Vlah, Vasile Tarlev și Andrei Năstase au apărut în lumină pozitivă. Maia Sandu a apărut în lumină negativă, la fel și administrația publică centrală și PAS. Alexandr Stoianoglo nu a fost menționat sau reflectat deloc.

TVR Moldova a oferit acces majorității candidaților electorali înregistrați. Tonalitatea a fost în mare parte neutră. Victoria Furtună și Alexandr Stoianoglo au avut apariții și în context negativ. Maia Sandu a avut apariții pozitive, fiind avantajată și de tonalitatea pozitivă a materialelor despre activitatea guvernului. Monitorizarea va continua și în următoarele săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Redacția Realitatea oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#campanie electorala #monitorizare #posturi de televiziune

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.