Universitatea de Stat din Moldova și Asociația Companiilor de Creație din Moldova au semnat un acord de management privind gestionarea Centrului Mediacor conceput pentru accelerarea industriilor media digitale și creative din Republica Moldova. Acordul prevede administrarea pe principiul de guvernare colaborativă a centrului MEDIACOR, acoperirea cheltuielilor de mentenanță și asigurarea programelor de conținut, a activităților centrului pentru următorii 5 ani

Centrul Mediacor își propune să pună la dispoziție o infrastructură fizică și organizațională pentru incubarea industriei în formare de produse și servicii media digitale. Printre facilitățile oferite se regăsesc studiouri de înregistrări sunet, dublare, montaj, editare video și corecție a culorilor, platouri de filmare, inclusiv cu tehnologii de captare a mișcării, mini-oficii pentru companiile creative și de media, o sală de evenimente și spații de co-working.

Prezent la eveniment, rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov a declarat că semnarea acestui acord reprezintă un angajament comun privind asigurarea unei guvernanțe eficiente a Centrului Mediacor.

„Ne propunem ca Mediacor să devină un punct de atracție pentru startup-uri, producători și distribuitori consacrați, precum și instituții de învățământ și parteneri internaționali. Formarea tinerilor specialiști calificați capabili să se integreze în câmpul muncii este unul din obiectivele principale ale Universității de Stat din Moldova”, a menționat Igor Șarov.

Potrivit informațiilor, centrul Mediacor va fi guvernat de către un consiliu mixt de administrare, format din trei membri prin partea Universității de Stat și trei membri din partea Asociației Companiilor de Creație.

„După experiența de succes de administrare a centrului industriilor creative Artcor, Asociația COR este mândră să gestioneze și centrul Mediacor, care oferă o platformă de producție și creație pentru domenii precum film, digital media, audio/vizual, producție video, sunet. Prin parteneriatul cu Universitatea de Stat din Moldova, ne propunem să creăm proiecte unde studenții și cadrele didactice vor crea produse media, ridicând nivelul de expertiză și mărind comunitatea industriilor creative”, a subliniat directorul executiv al Asociației Companiilor de Creație din Moldova, Vasili Braga.

Reprezentanții Universității de Stat din Moldova, anunță că, MEDIACOR va fi lansat la sfârșitul anului 2021, cu o investiție de aproximativ 3 milioane USD din partea partenerilor strategici USAID, Suedia, UK și Ambasada SUA, dar și din partea Ministerului Educației Culturii și Cercetării, a USM și a sectorului privat prin Asociația Companiilor Creative COR.

De menționat că, Asociația COR a fost fondată în 2017 și reprezintă peste 40 de companii din domeniile creative precum design, publicitate, arhitectură, muzică, audio/vizual, producție de film, evenimente și administrează primul centru al industriilor creative Artcor, printr-un parteneriat public privat cu Academia de Muzită, Teatru și Arte Plastice.

#industria media digitala #Mediacor #USM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.