Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#BNM #Moldindconbank

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.