Eurodeputaţii şi reprezentanta Comisiei Europene Vera Jourova şi-au exprimat marţi, 8 octombrie curent, în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi îngrijorarea în privinţa ingerinţelor ruseşti în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi a referendumului privind aderarea țării noastre la UE, relatează antena3.ro.

Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, a declarat că Republica Moldova poate conta pe sprijinul UE în continuarea reformelor.

„Odată cu alegerile prezidenţiale şi referendumul de aderare vedem o creştere a ingerinţelor ruseşti. Ţintele ruseşti rămân neschimbate: a deraia aderarea Moldovei şi a o readuce în sfera sa de influenţă”, a afirmat reprezentanta Comisiei la dezbaterea din PE.

Jourova a spus că viitorul Republicii Moldova nu poate fi „luat ostatic” de conflictul nerezolvat din Transnistria, dar pe de altă parte a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că întreaga populaţie, inclusiv cea din zona transnistreană, beneficiază de integrarea europeană”.

„Cetăţenilor Republicii Moldova le transmitem că Uniunea Europeana vede lupta voastră împotriva interferenţei ruse şi suntem alături de voi. Vrem ca Republica Moldova să fie puternică, independentă, să-şi decidă singură viitorul”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Pierre-Romain Thionnet, din grupul Patrioţi pentru Europa, a spus în cadrul dezbaterii că războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei „a arătat cât de fragilă este R. Moldova şi cât de importantă este pentru Europa”.

În acelaşi timp, eurodeputatul francez din formaţiunea Rassemblement national a vorbit despre problemele Republicii Moldova cu corupţia şi a afirmat că „rezilienţa Republicii Moldovei nu poate fi întărită doar din afară”.

„Kremlinul e la peste o mie de kilometri distanţă, dar continuă să se amestece în politica din Moldova. Moldovenii îşi doresc un viitor în democraţie. Vor decide nu doar persoana care va fi preşedinte, ci şi direcţia geopolitică a ţării”, a spus în cadrul dezbaterii polonezul Tobiasz Bochenski.

Reprezentantul Olandei Reinier Van Lanschot, din cadrul grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană, şi-a exprimat încrederea în capacitatea preşedintei Maia Sandu de a superviza parcursul european al Republicii Moldova.

Eurodeputata PSD Maria Grapini a lansat un apel către cetăţenii din Republica Moldova:

„Vă putem ajuta, dar trebuie şi voi să vă mobilizaţi. Mergeţi la vot şi susţineţi drumul european!”

Nu în ultimul rând, eurodeputatul AUR Adrian-George Axinia a apreciat în discursul său că „ar fi fost nevoie în perspectiva referendumului din 20 octombrie de o prezenţă mai mare a liderilor UE la Chişinău”.

Votul Parlamentului European asupra rezoluţiei privind ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova va avea loc miercuri, 9 octombrie curent, în jurul prânzului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #Parlamentul European #Rusia #Uniunea Europeana

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.