Directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), Vadim Codreanu, a efectuat o vizită la incubatorul de afaceri din Cimișlia. În cadrul acestei întâlniri, au fost prezentate programele de suport oferite de ODA, menite să susțină afacerile mici și mijlocii din țară.

„Antreprenorii din orașul Cimișlia sunt predispuși pentru programele ODA, noi avem foarte mulți, circa 40 de beneficiari ai programelor ODA, începând cu sumele de 40.000 până la 1.500.000…mai ales la ultimele programe cu Retehnologizarea. Sunt și aplicanți ai Programului 373 – la garanție bancară”, a declarat directorul Incubatorul de Afaceri Cimișlia, Alexandru Stomatov.

Președintele raionului Cimișlia, Andrian Talmaci, a subliniat importanța sprijinirii antreprenoriatului local pentru dezvoltarea economică a regiunii.

„Vizitele reprezentanților ODA și chiar a domnului director în Cimișlia sunt foarte binevenite, fiindcă agenții economici din teritoriu cunosc, unii dintre ei cunosc cum să acceseze programele sau aplicațiile date, dar mulți dintre ei nu cunosc, fiindcă nu au timp de a căuta sau de a verifica ce programe are ODA, așa că sunt binevenite și aduc doar plus valoare pentru agenții noștri economici din teritoriu”, a menționat Andrian Talmaci.

Uniunea Europeană susține dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova, dezvoltarea infrastructurii de suport în regiuni, sustenabilitatea afacerilor și integrarea în spațiul economic al UE, susține directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Vadim Codreanu.

„Noi suntem astăzi o economie relativ integrată în circuitul internațional sau mondial și noi astăzi avem comerț foarte mult cu UE, iar atunci când spunem de comerț, noi trebuie să ne gândim și la concurență din partea afacerilor similare, din partea Uniunii Europene. Suntem o țară net exportatoare de anumite produse și trebuie să fim competitivi pe piața unde vrem să exportăm, iată de ce suportul oferit de stat și de către partenerii de dezvoltare, Uniunea Europeană, este foarte relevant și foarte necesar ca să aducem companiile noastre cel puțin la nivelul companiilor europene”, a conchis directorul ODA, Vadim Codreanu.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) este o instituție publică care are misiunea de a implementa politicile statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova.

De la începutul anului, ODA a înregistrat un total de 356 de companii, facilitând accesarea granturilor în valoare totală de peste 144 de milioane de lei. Aproape 116 milioane de lei din această sumă provin din bugetul de stat.

#Cimislia #Incubator de Afaceri #ODA

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.