Multe dintre „semnele vitale” ale Pământului au atins extreme record, indicând faptul că „viitorul umanității este în pericol”. Din ce în ce mai mulți oameni de știință susțin că ne îndreptăm spre colapsul societății, informează The Guardian, care citează un raport conform căruia planeta a intrat într-o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”.

Raportul, care a evaluat 35 de semne vitale în 2023, a constatat că 25 au fost înregistrate mai rău decât oricând, inclusiv nivelurile de dioxid de carbon și populația umană. Acest lucru indică o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”, se spune. Potrivit raportului, temperatura suprafeței Pământului și oceanelor a atins un maxim istoric, cauzată de arderea record de combustibili fosili. Populația umană crește cu o rată de aproximativ 200.000 de oameni pe zi, iar numărul de bovine și ovine cu 170.000 pe zi, toate adăugându-se la emisiile record de gaze cu efect de seră. Oamenii de știință au identificat 28 de bucle de feedback, inclusiv creșterea emisiilor de la topirea permafrostului, care ar putea duce la prăbușirea calotei glaciare masive din Groenlanda.

Încălzirea globală provoacă fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai mortale în întreaga lume, au spus ei, inclusiv uraganele din SUA și valuri de căldură de 50°C în India, cu miliarde de oameni expuși acum la căldură extremă. Oamenii de știință spun că scopul lor este „de a oferi perspective clare, bazate pe dovezi, care să inspire răspunsuri informate și îndrăznețe de la cetățeni către cercetători și lideri mondiali – vrem doar să acționăm cu sinceritate și să spunem așa cum este”. O acțiune decisivă și rapidă este imperativă pentru a limita suferința umană, au spus ei, inclusiv reducerea arderii combustibililor fosili și a emisiilor de metan, reducerea consumului excesiv și a risipei de către cei bogați și încurajarea trecerii la alimente pe bază de plante.

„Ne aflăm deja în mijlocul schimbărilor climatice abrupte, care pun în pericol viața pe Pământ ca ceva ce oamenii nu au văzut vreodată”, a spus profesorul William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), care a condus grupul de cercetători. „Depășirea ecologică – a lua mai mult decât poate oferi Pământul în siguranță – a împins planeta în condiții climatice mai amenințătoare decât orice din istorie, chiar până la rudele noastre preistorice”.

„Schimbările climatice au strămutat deja milioane de oameni, cu potențialul de a strămuta sute de milioane sau chiar miliarde. Acest lucru ar duce probabil la o instabilitate geopolitică mai mare, posibil chiar la un colaps parțial al societății”, mai spune acesta. Evaluarea, publicată în revista Bioscience, spune că concentrațiile de CO2 și metan din atmosferă sunt la niveluri record.

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, de 80 de ori mai puternic decât CO2 în 20 de ani și este emis de operațiunile cu combustibili fosili, deșeuri, vite și câmpurile de orez. „Rata de creștere a emisiilor de metan s-a accelerat, ceea ce este extrem de îngrijorător”, a spus dr. Christopher Wolf. În timp ce energia eoliană și solară au crescut cu 15% în 2023, au spus cercetătorii, cărbunele, petrolul și gazul încă domină. Ei au spus că există „rezistență puternică din partea celor care beneficiază financiar de sistemul actual bazat pe combustibili fosili”. Raportul include rezultatele unui sondaj The Guardian efectuat în luna mai a sute de experți seniori în climă, care a constatat că doar 6% credeau că va fi respectată limita convenită la nivel internațional de 1,5C de încălzire.

„Adevărul este că evitarea fiecărei zecimi de grad de încălzire este extrem de importantă”, au spus cercetătorii. „Fiecare zecime plasează 100 de milioane de oameni în plus la temperaturi medii calde fără precedent.” Cercetătorii au spus că încălzirea globală face parte dintr-o criză mai largă care a inclus poluarea, distrugerea naturii și creșterea inegalității economice. „Schimbarea climatică este un simptom flagrant al unei probleme sistemice mai profunde: depășirea ecologică, [care] este o stare inerent instabilă care nu poate persista la infinit. Pe măsură ce riscul ca sistemul climatic al Pământului să treacă la o stare catastrofală crește, tot mai mulți oameni de știință au început să cerceteze posibilitatea colapsului societății. Chiar și în absența colapsului global, schimbările climatice ar putea provoca multe milioane de decese suplimentare până în 2050. Avem nevoie de schimbări îndrăznețe, transformatoare.”

Printre politicile pe care oamenii de știință le recomandă pentru adoptare rapidă se numără reducerea treptată a populației umane prin abilitarea educației și a drepturilor fetelor și femeilor; protejarea, restaurarea sau reamenajarea ecosistemelor; și integrarea educației privind schimbările climatice în programele globale pentru a crește gradul de conștientizare și acțiune. Evaluarea concluzionează: „Numai printr-o acțiune decisivă putem proteja lumea, putem evita suferințele umane profunde și ne putem asigura că generațiile viitoare vor moșteni planeta vie pe care o merită. Viitorul umanității este în pericol.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#incalzirea globala #Pamant #semne #umanitate

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.