Activitatea platformei Temu a ajuns joi, 31 octombrie, în vizorul Comisiei Europene. Autoritățile europene vor verifica dacă Temu vinde produse interzise și, dacă se confirmă, platforma ar putea fi amendată.

Decizia de astăzi urmează analizelor preliminare ale raportului de evaluare a riscurilor furnizat de Temu la sfârşitul lunii septembrie 2024, răspunsurilor la cererile oficiale de informaţii ale Comisiei din 28 iunie 2024 şi 11 octombrie 2024, precum şi informaţiilor comunicate de terţi. De asemenea, Comisia s-a bazat pe informaţiile partajate prin intermediul mecanismului de cooperare cu autorităţile naţionale în cadrul Comitetului european al coordonatorilor serviciilor digitale, în special cu coordonatorul serviciilor digitale din Irlanda, informează Digi24.ro.

Sistemele Temu au fost instituite pentru a limita vânzarea de produse neconforme în UE. Printre altele, ancheta va analiza sistemele concepute pentru a limita reapariţia comercianţilor necinstiţi suspendaţi anterior, despre care se ştie că au vândut produse neconforme în trecut, precum şi sistemele de limitare a reapariţiei mărfurilor neconforme.

Totodată, în carul anchetei sunt verificate riscurile legate de concepţia care creează dependenţă a serviciului, inclusiv programele de recompensare de tip joc, şi sistemele pe care platforma le-a instituit pentru a atenua riscurile care decurg dintr-o astfel de concepţie care creează dependenţă, care ar putea avea consecinţe negative asupra bunăstării fizice şi mentale a unei persoane.

Sursa citată mai transmite că de acum înainte, aceste companii trebuie să fie mai responsabile cu ceea ce se întâmplă pe platformele lor. Pentru că pe aceasta s-au găsit multe produse false sau care nu sunt sigure, Comisia Europeană a decis să investigheze mai îndeaproape cazul. Ulterior, Comisia a rămas mulțumită de explicațiile oferite de Temu și a declarat că brandul nu face suficient pentru a opri vânzarea de produse false sau periculoase, iar acest lucru ar putea avea consecințe serioase pentru Temu în viitor.

Comisia desfăşoară în prezent anchete asupra Meta, AliExpress, TikTok şi X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #produse ilegale #Temu #vanzari

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.