Un nou raport publicat de ONG-urile Bloom și Foodwatch aduce în prim-plan o problemă de sănătate publică alarmantă: contaminarea cu mercur a conservelor de ton.

Conform investigației, majoritatea conservelor de ton testate în Europa conțin concentrații ridicate de mercur, o substanță extrem de toxică pentru organismul uman, fapt ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la standardele de siguranță alimentară actuale.

Raportul, bazat pe un studiu realizat în Franța, Germania, Anglia, Spania și Italia, dezvăluie că toate cele 148 de mostre de conserve de ton colectate aleatoriu și testate într-un laborator independent au fost contaminate cu mercur.

„Bloom a selectat aleatoriu 148 de conserve în cinci țări europene (Franța, Germania, Anglia, Spania și Italia) și le-a dus să fie testate de un laborator independent: 100% din acele conserve sunt contaminate cu mercur”, a arătat ancheta realizată de ONG-ul Bloom.

Pentru mai mult de jumătate din conservele testate, concentrația de mercur a depășit chiar limita maximă stabilită pentru alte specii de pești, adică 0,3 mg/kg, arătând că standardele de siguranță nu sunt uniforme și că tonul beneficiază de o toleranță de până la trei ori mai mare decât alte specii. În prezent, limita admisă pentru ton este de 1 mg/kg, calculată pe baza greutății proaspete, ceea ce nu oferă o imagine exactă a nivelului real de contaminare al produsului finit din conserve.

„Un adevărat scandal de sănătate publică”

Conform raportului, limitele maxime actuale de mercur din tonul conservat au fost stabilite pentru a permite vânzarea a 95% din produsele disponibile pe piață, fără a lua în considerare pericolul real pentru sănătate.

„Concentrațiile maxime de mercur în ton care sunt în vigoare în prezent în Europa au fost stabilite pe baza nivelului de contaminare găsit în ton și nu pe baza pericolului reprezentat de mercur pentru sănătatea umană, pentru a asigura vânzarea a 95% din conservele de ton”, se menționează în raport.

Această discrepanță dintre limitele admise pentru ton și cele stabilite pentru alte specii a fost vehement criticată de ONG-uri, care atrag atenția că toxicitatea mercurului nu depinde de tipul de pește prin care este ingerat, ci de concentrația prezentă în aliment.

„Nu există niciun motiv de sănătate care să justifice această discrepanță: mercurul nu este mai puțin toxic dacă este ingerat prin ton, contează doar concentrația de mercur din alimente”, se subliniază în raport.

Mercurul este o substanță extrem de periculoasă, clasată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept una dintre cele zece substanțe care prezintă cele mai mari probleme de sănătate publică. În mediul marin, mercurul din emisiile industriale se transformă în metilmercur, un derivat chiar mai toxic, care pătrunde în lanțul trofic și afectează organismele ce consumă pește contaminat.

OMS atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale mercurului asupra sistemului nervos, care pot include tulburări neurologice și comportamentale.

„Mercurul elementar și metilmercurul sunt toxice pentru sistemul nervos; tulburări neurologice și comportamentale pot fi observate după expunere”, a precizat OMS, subliniind riscurile pe termen lung asupra sănătății celor expuși la astfel de substanțe prin consumul de produse contaminate.

O problemă specifică în Franța

În Franța, una dintre cele mai criticate mărci de ton este Petit Navire, după ce o conservă testată de Bloom a înregistrat o concentrație de mercur de 3,9 mg/kg, valoare de aproape patru ori mai mare decât limita maximă permisă pentru alte specii. Această descoperire a intensificat îngrijorările legate de siguranța produselor disponibile pe piața europeană și a generat numeroase solicitări pentru revizuirea normelor în vigoare.

Confruntate cu ceea ce ele descriu ca fiind „un adevărat scandal de sănătate publică”, organizațiile Bloom și Foodwatch au lansat un apel către Comisia Europeană, cerând aliniera standardelor de mercur la nivelul maxim de 0,3 mg/kg stabilit pentru alte specii de pești. Ele consideră că este urgentă adoptarea unor măsuri care să protejeze consumatorii europeni, prin revizuirea standardelor actuale și reducerea limitelor admise pentru ton.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #mercur #specii de pești

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.