Cel mai în vârstă alegător din Republica Moldova are 105 ani. Îi zice Constantin Cojocaru și este din localitatea Sofia, raionul Hâncești. Omul a votat pentru prima oară când era cetățean al României întregite, iar de atunci încoace nici nu mai ține minte la câte alegeri a fost. În 1944, Constantin Cojocaru a fost deportat în Siberia, unde și-a petrecut nouă ani din viață, scrie jurnaltv.md.

Bărbatul nu a votat în primul tur de scrutin prezidențial. În acea zi s-a simțit slăbit și nu a ieșit din casă… Nu a renunțat însă la dreptul său constituțional pentru turul II al alegerilor.

„M-am îmbrăcat și mă duc la votare”, a spus CONSTANTIN COJOCARU.

Pentru că nu mai este la fel de puternic, iar picioarele abia îl mai țin, bărbatul a ajuns cu greu la secția de votare, fiind ajutat de câțiva bărbați. Plin de optimism, Constantin Cojocaru a mers la secția de votare pentru că, zice el, își dorește o țară dezvoltată în Uniunea Europeană. Bătrânul a fost ajutat de fiică să aplice ștampila „votat”.

„Cam greu a fost, dar am votat, mi-am făcut datoria. Aștept să plecăm în Europa”, a mai adăugat bărbatul.

Șefa secției de votare din Sofia spune că alegătorul de 105 ani este un exemplu pentru toți.

„Apreciem că a făcut o faptă bună la vârsta dumnealui să voteze la secția de votare, ar fi cel mai în vârstă cetățean”, a declarat ANA MUNTEANU, președintele biroului nr. 65.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constantin Cojocaru reprezintă un model nu doar pentru familie, dar și pentru comunitatea din care face parte, spune primarul localității.

„Mândria nu doar a localității, dar a întregii țări, este unicul din țară, îl cunoscu din 2015 a fost activ până la 100 de ani putea să vină cu bicicleta pe deal, își lucra cota de teren. Este exemplar, eu nu am știut că nu a votat în primul tur, fiica m-a rugat să voteze și astăzi dumnealui și-a îndeplinit visul”, a spus ION MÎRZA, primarul satului Sofia.

Constantin Cojocaru are patru copii și toți sunt în viață. Bătrânul a lucrat mai toată viața și spune că a ajuns la această vârstă onorabilă datorită mișcării.

#alegeri #batran #Moldova #sectie de votare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.