Cel mai în vârstă alegător din Republica Moldova are 105 ani. Îi zice Constantin Cojocaru și este din localitatea Sofia, raionul Hâncești. Omul a votat pentru prima oară când era cetățean al României întregite, iar de atunci încoace nici nu mai ține minte la câte alegeri a fost. În 1944, Constantin Cojocaru a fost deportat în Siberia, unde și-a petrecut nouă ani din viață, scrie jurnaltv.md.

Bărbatul nu a votat în primul tur de scrutin prezidențial. În acea zi s-a simțit slăbit și nu a ieșit din casă… Nu a renunțat însă la dreptul său constituțional pentru turul II al alegerilor.

„M-am îmbrăcat și mă duc la votare”, a spus CONSTANTIN COJOCARU.

Pentru că nu mai este la fel de puternic, iar picioarele abia îl mai țin, bărbatul a ajuns cu greu la secția de votare, fiind ajutat de câțiva bărbați. Plin de optimism, Constantin Cojocaru a mers la secția de votare pentru că, zice el, își dorește o țară dezvoltată în Uniunea Europeană. Bătrânul a fost ajutat de fiică să aplice ștampila „votat”.

„Cam greu a fost, dar am votat, mi-am făcut datoria. Aștept să plecăm în Europa”, a mai adăugat bărbatul.

Șefa secției de votare din Sofia spune că alegătorul de 105 ani este un exemplu pentru toți.

„Apreciem că a făcut o faptă bună la vârsta dumnealui să voteze la secția de votare, ar fi cel mai în vârstă cetățean”, a declarat ANA MUNTEANU, președintele biroului nr. 65.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constantin Cojocaru reprezintă un model nu doar pentru familie, dar și pentru comunitatea din care face parte, spune primarul localității.

„Mândria nu doar a localității, dar a întregii țări, este unicul din țară, îl cunoscu din 2015 a fost activ până la 100 de ani putea să vină cu bicicleta pe deal, își lucra cota de teren. Este exemplar, eu nu am știut că nu a votat în primul tur, fiica m-a rugat să voteze și astăzi dumnealui și-a îndeplinit visul”, a spus ION MÎRZA, primarul satului Sofia.

Constantin Cojocaru are patru copii și toți sunt în viață. Bătrânul a lucrat mai toată viața și spune că a ajuns la această vârstă onorabilă datorită mișcării.

#alegeri #batran #Moldova #sectie de votare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.