După Leușeni, și la Giurgiulești se va implementa controlul coordonat la trecerea frontierei. Mai exact, cetățenii care trec hotarul nu vor mai trebuie să efectueze formalitățile și pe partea moldovenească, și la Galați, atunci când intră în România.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe inițierea negocierilor cu autoritățile de la București. Decizia va fi examinată la ședința de miercuri, 6 octombrie, a cabinetului de miniștri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că memorandumul dintre Guvernul Republicii Moldova și Executivul României, privind controlul coordonat la vama Giurgiulești – Galați, a fost aprobat la București pe 23 octombrie 2024. Din primăvara anului 2023, o înțelegere similară este pusă în aplicare la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.

Prin intermediul noului acord, autoritățile de la Chișinău și București își propun să fluidizeze traficul la frontiera moldo-română, să faciliteze exportul de cereale din Ucraina și să operaționalizeze coridorul Reni – Giurgiuleşti – Galaţi.

Polițiștii de frontieră și funcționarii vamali din România şi Republica Moldova vor efectua controale succesive, fără a realiza interconectarea bazelor de date gestionate de către aceștia, potrivit informațiilor comunicate anterior de către autorități.

#control unic #frontieră #galați #Giurgiulesti #Romania

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.