Forțele americane și-au încheiat miercuri misiunea militară în Irak, la 23 de ani după invazia care a dus la înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Retragerea ultimilor militari americani ridică însă temeri privind un posibil vid de securitate, care ar putea fi exploatat de milițiile susținute de Iran sau de celulele Statului Islamic.
Ultimii militari americani s-au retras în principal de la o bază aeriană din Erbil, în regiunea autonomă Kurdistan, marcând încheierea oficială a „Operațiunii Inherent Resolve”, misiunea coaliției internaționale împotriva grupării Stat Islamic.
Retragerea a fost convenită în 2024, în timpul administrației președintelui Joe Biden, iar planul a fost dus la îndeplinire de administrația Donald Trump. Plecarea are loc în contextul în care Statele Unite și Iranul se află în conflict, iar influența Teheranului asupra unor grupări armate din Irak rămâne o problemă pentru autoritățile de la Bagdad.
SUA își retrăseseră trupele din Irak la sfârșitul anului 2011, însă militarii americani au revenit mai puțin de trei ani mai târziu, după ofensiva Statului Islamic. Gruparea a ajuns să controleze aproximativ o treime din teritoriul irakian.
Washingtonul susține că încheierea misiunii coaliției nu înseamnă și încetarea luptei împotriva terorismului. Statele Unite vor continua să ofere Irakului sprijin în domeniul pregătirii militare și al informațiilor, în timp ce forțele irakiene vor prelua responsabilitatea principală pentru securitatea țării și pentru combaterea celulelor rămase ale Statului Islamic.
„Încheierea misiunii coaliției internaționale nu înseamnă sfârșitul luptei noastre împotriva terorismului, ci trecerea Irakului la o etapă în care își asumă întreaga responsabilitate pentru securitatea și stabilitatea sa”, a declarat premierul irakian Ali Faleh al-Zaidi.
Temeri privind un vid de securitate
Retragerea americană este privită cu îngrijorare de unii analiști și irakieni, care se tem că plecarea trupelor ar putea crea un vid de securitate.
„Lecția ultimelor două decenii este că vidurile de securitate pot fi extrem de periculoase”, a declarat analistul irakian Jassim al-Bahadli, care consiliază forțele de securitate.
O parte dintre îngrijorări vizează milițiile susținute de Iran. Teheranul și-a extins influența în Irak după înlăturarea lui Saddam Hussein, iar grupările apropiate Iranului ar putea încerca să-și consolideze poziția în instituțiile statului și în procesul politic, potrivit unor analiști citați de sursă.
Iranul a prezentat retragerea trupelor americane drept o victorie și susține de mai mult timp plecarea forțelor SUA din Orientul Mijlociu.
Statul Islamic nu a dispărut
O altă preocupare este o eventuală reorganizare a Statului Islamic. Deși gruparea și-a pierdut teritoriul și autoproclamatul „califat” a fost înfrânt în 2017, celulele clandestine continuă să existe.
În 2014, armata irakiană nu a reușit să oprească ofensiva grupării, iar militarii au abandonat pozițiile în momentul în care jihadiștii au cucerit Mosul. Ulterior, forțele americane au oferit armatei irakiene informații, precum și sprijin pentru supraveghere și recunoaștere aeriană.
Fostul general irakian Mohammed al-Jubouri avertizează că Bagdadul trebuie să aibă un plan clar pentru perioada de după retragerea coaliției. Printre riscurile menționate de acesta se numără folosirea de către Statul Islamic a dronelor înarmate sau a dronelor improvizate cu explozibili.
SUA au pierdut peste 4.500 de militari în războiul din Irak. În același timp, proiectul Iraq Body Count estimează că peste 200.000 de civili irakieni au fost uciși în urma conflictului.
Retragerea ultimelor trupe americane marchează astfel o nouă etapă pentru Irak, în care autoritățile de la Bagdad vor trebui să gestioneze atât amenințarea reprezentată de celulele Statului Islamic, cât și influența grupărilor armate apropiate Iranului.
