Când aplici pentru un job, mai ales dacă ești la începutul carierei, una dintre întrebările tipice din interviu de angajare va fi: „Preferi să lucrezi independent sau în echipă?”. Nu există un răspuns greșit la această întrebare, însă este recomandat să depășești un răspuns simplu, cu un singur cuvânt, care să-ți indice preferința, și să oferi exemple din experiențele tale anterioare care să evidențieze capacitatea ta de a activa în ambele situații.

Așadar, de exemplu, dacă te simți bine în contexte de grup, probabil că nu vei performa într-un job care necesită să lucrezi singur, izolat — sau, și mai rău, într-un job care presupune muncă remote. Pe de altă parte, introvertiții care găsesc epuizantă munca în grup ar putea avea dificultăți într-un mediu de lucru ce pune accent pe colaborarea în persoană sau munca în spații deschise care implică interacțiunea cu un număr mare de persoane.

Iată câteva joburi pentru persoanele care preferă să lucreze individual:

Redactor: un job care îți permite să lucrezi pe un ritm propriu, necesită multă introspecție și creativitate, iar concentrarea este un aspect esențial. De multe ori, aceștia lucrează cu termene limită flexibile și cu libertatea de a-și alege propriul stil și abordare.

Dezvoltator software: programarea necesită concentrare și analiză, iar programatorii își pot organiza adesea programul într-un mod care să le permită să lucreze independent și remote. Aceștia colaborează ocazional cu echipa, dar cea mai mare parte a activității se desfășoară individual.

Designer grafic: designerii grafici au adesea un spațiu de lucru solitar, unde își pot exprima creativitatea folosind tool-urile de design grafic. Acest rol presupune sarcini care necesită concentrare, iar designerii pot lucra frecvent la proiecte în mod autonom.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contabil: contabilitatea este o activitate structurată și analitică, potrivită persoanelor organizate, care preferă să lucreze independent. De multe ori, contabilii lucrează singuri, analizând date financiare și pregătind rapoarte fără prea multe intervenții externe.

Analist de date: rolul de analist de date implică mai multă muncă independentă decât colaborativă. Deși există momente când trebuie să comunice cu alte departamente pentru a înțelege nevoile de date, majoritatea activității se desfășoară în fața unui computer, fără interacțiuni constante.

#job #munca individuala #oferte

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), de la 5% la 7,5%, este cea mai înaltă rată din ultimii trei ani, însă, potrivit expertului de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, efectele acestei decizii asupra creditării și comportamentului populației sunt, cel puțin deocamdată, limitate. Expertul a spus vineri, 14 august 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” că o rată mai mare decât actualul nivel de 7,5% a fost înregistrată ultima dată în mai 2023, când a ajuns la 10%. Nivelul record a fost atins în august 2022 – 21,5%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, majorarea ratei de bază are, în mod normal, scopul de a tempera creditarea și de a încuraja economisirea. Totuși, situația actuală este mai puțin obișnuită, deoarece inflația nu se află într-o accelerare pronunțată. Rata anuală a inflației a crescut de la 5,8% în primul trimestru al anului la 6,5% în trimestrul doi, însă în trimestrul trei se observă deja o ușoară diminuare a ritmului de creștere a prețurilor. Expertul a calificat situația drept un „paradox”, întrucât, în timp ce inflația dă semne de temperare, rata de bază este majorată. În opinia sa, explicația deciziei BNM ar putea deveni mai clară în următoarele două-trei luni, în cazul în care inflația va accelera din nou.

„În acest an avem o situație mai puțin tradițională. Inflația se duce în jos, iar rata de bază – în sus. Admit că vom avea pe viitor o posibilă creștere a prețurilor, dar cel puțin acum această majorare este greu de înțeles”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, presiunile inflaționiste din prima parte a anului au fost determinate în mare măsură de scumpirea resurselor energetice, a produselor petroliere și gazelor naturale, dar și de consecințele războiului din Ucraina, scumpirea fertilizanților și a materialelor de construcție. În același timp, în perioada de vară, prețurile produselor agroalimentare contribuie la temperarea inflației. În acest an, materia primă agricolă s-a ieftinit față de anul precedent, ceea ce creează premise pentru menținerea sau chiar reducerea prețurilor la unele produse alimentare.

„Avem o luptă. Pe de o parte, produsele agroalimentare trag prețurile în jos, pe de altă parte, bunurile și serviciile înregistrează o creștere destul de importantă”, a explicat expertul, subliniind că o bună parte a presiunilor inflaționiste este importată.

Unul dintre efectele urmărite de către BNM prin majorarea ratei de bază este creșterea atractivității depozitelor bancare. Potrivit economistului, acest mecanism funcționează într-o anumită măsură: dobânda medie la depozitele populației a crescut până la aproape 5,7%, față de 5,2% cu câteva luni în urmă. În schimb, reacția dobânzilor la credite este mult mai slabă. Ioniță a remarcat chiar o situație paradoxală: în timp ce rata de bază a crescut, dobânda medie la creditele acordate persoanelor fizice a scăzut de la 10% în trimestrul trei din 2025 la 9,7% în trimestrul doi din 2026.

„În cazul creditelor, lucrul acesta nu are loc. Ele sunt insensibile la tot ceea ce face BNM”, a menționat economistul.

Influența ratei de bază asupra creditelor ipotecare este, potrivit analistului economic, mai slabă și se manifestă cu întârziere. În pofida majorării ratei de bază de la 5% în aprilie la 7,5% în iulie, volumul creditelor ipotecare a ajuns la circa 1,1 miliarde de lei într-o singură lună – cel mai mare nivel înregistrat până acum. În același timp, dobânda medie la aceste credite a scăzut de la 8,2% la 8%. Analistul economic menționează că evoluția creditării ipotecare este influențată mai degrabă de situația din sectorul construcțiilor și de pe piața imobiliară decât de modificarea ratei de bază.

O situație similară se observă și în cazul creditelor de consum. Volumul acestora a ajuns la 1,8 miliarde de lei în luna iunie, față de 1,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut – cel mai mare nivel din istorie. Numărul creditelor a atins, de asemenea, un maxim istoric, de aproximativ 295 de mii de credite într-un an. Veaceslav Ioniță a mai precizat că, în 2022, creditele de consum au fost mult mai sensibile la modificarea ratei de bază. În perioada respectivă, dobânzile la creditele de consum au crescut de aproape patru ori, în timp ce creditele ipotecare s-au scumpit de aproximativ două ori. În prezent însă, majorarea ratei de bază este considerată prea redusă pentru a produce un efect semnificativ asupra creditării.

Un alt indicator analizat de expert este nivelul economiilor nete ale populației – diferența dintre volumul depozitelor și cel al creditelor. Acesta reflectă înclinația populației spre economisire sau consum. În trimestrul patru din 2025 și primul trimestru din 2026, moldovenii au avut o înclinație mai mare spre economisire, depunând mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite. În trimestrul doi însă, odată cu majorarea ratei de bază, situația s-a schimbat: depozitele au crescut, dar creditele au crescut și mai mult.

„Am avut o situație mai rar întâlnită, când înclinația spre consum a fost mai mare decât cea spre economii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, unul dintre efectele cele mai rapide și vizibile ale majorării ratei de bază se manifestă asupra valorilor mobiliare de stat (VMS), prin intermediul cărora Guvernul se împrumută.

„VMS întotdeauna au o legătură perfectă cu rata de bază. Acestea cresc imediat ce începe să crească rata de bază, ajungând aproape la același nivel, depășind chiar rata de bază”, a explicat expertul.

Astfel, dacă la începutul anului Guvernul se împrumuta la o dobândă de aproximativ 9,5%, în luna iulie costul împrumuturilor a ajuns la circa 10%. În consecință, statul se împrumută acum mai scump pentru a rambursa împrumuturi contractate anterior la costuri mai mici.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că, în actualele condiții, politica monetară a BNM are o influență redusă asupra deciziei populației de a lua credite, în special în cazul creditelor ipotecare și de consum. În schimb, efectul majorării ratei de bază este resimțit mai rapid de depozite și, în special, de costul împrumuturilor contractate de Guvern.

„Politica monetară a BNM, în condiția când avem inflație importată de pe segmentul energetic, are o influență extrem de slabă asupra comportamentului cetățenilor de a se împrumuta de la bănci”, a conchis expertul.