Statele Unite îl vor sprijini pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, dacă va decide să înceapă negocierile cu Moscova, a declarat joi, 7 noiembrie curent, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, potrivit Kyiv Independent. „Nu este o direcție spre care e adecvat ca noi sau orice altă țară să-l împingem. Îl vom sprijini în orice proces pentru a încerca să asigurăm o pace justă și durabilă, dar (n.r. în ce privește negocierile cu Moscova) aceasta este decizia sa finală, nu a noastră”, a declarat el.

După ce a vorbit cu Trump, Zelenski respinge cedarea de teritorii către Rusia în schimbul păcii

Matthew Miller a subliniat, de asemenea, că, în conformitate cu Carta ONU, Ucraina are dreptul să-și mențină frontierele, integritatea teritorială și suveranitatea. În plus, susține Miller, Statele Unite „nu au văzut niciun indiciu” că președintele rus Vladimir Putin intenționează să „renunțe la cererea sa de a cuceri teritoriul ucrainean”.

„Sunt sigur că există o negociere pe care Putin ar accepta-o, în care ar obține tot ceea ce dorește, iar Ucraina nu ar rămâne cu nimic din ceea ce i se cuvine în conformitate cu legea. Dar asta nu este o înțelegere de care președintele Zelenski a fost interesat și nici nu ar trebui să fie”, a adăugat el.

Pe 20 ianuarie, administrația lui Donald Trump va intra în funcție, iar aliații acestuia susțin că Ucraina pierde războiul și, prin urmare, împingerea pentru o înțelegere este corectă din punct de vedere moral.

Financial Times (FT) a raportat la finalul lunii octombrie că Trump vrea să „înghețe războiul din Ucraina”, în cazul victoriei sale în alegerile prezidențiale din SUA.

Mai mult, Trump consideră că Joe Biden ar trebui să discute cu Vladimir Putin, așa cum au făcut președinții cu liderii sovietici în timpul Războiului Rece, dar și că aderarea la NATO nu este o opțiune pentru Ucraina pe termen scurt. Putin l-a felicitat pe Trump pentru victoria sa în alegerile prezidențiale din SUA, adăugând că este gata „să coopereze” cu acesta.

El a mai spus că declarațiile de campanie ale lui Trump „merită atenție”, referindu-se la aspirația republicanului de a restabili relațiile cu Rusia și de a contribui la încheierea „crizei ucrainene”. Trump a afirmat că va pune capăt războiului cu Rusia în „24 de ore”, fără a detalia modul în care intenționează să realizeze acest lucru. Unele rapoarte și declarații din cercul restrâns al lui Trump indică faptul că acest lucru ar putea implica presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda teritorii sau pentru a renunța la aspirațiile sale în cadrul NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #Rusia #SUA #Vladimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.