Liderul de la Kremlin „nu vrea pace” cu Kievul și „nu este pregătit să o negocieze”, a declarat, duminică, președintele francez Emmanuel Macron, după un atac masiv al Rusiei asupra rețelei energetice ucrainene, scrie ziarul francez Le Figaro.

„După această ofensivă, una dintre cele mai intense de la începutul conflictului, cred că este clar că intențiile președintelui Putin sunt de a intensifica luptele.

Dacă avem nevoie să știm care sunt intențiile lui Putin, acțiunile sale recente arată clar: indiferent de declarațiile sale, el nu vrea pace și nu este pregătit să o negocieze”, a declarat Emmanuel Macron, aflat la Buenos Aires.

În acest context, „trebuie să ne respectăm angajamentele față de ucraineni, adică să le permitem să ducă acest război de rezistență, să le furnizăm arme, echipamente”, a continuat Emmanuel Macron, în cadrul unei conferințe de presă înainte de a pleca din Argentina spre Brazilia, unde urmează să participe la un summit G20.

Întrebat despre inițiativa cancelarului german Olaf Scholz, care a avut vineri o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, stârnind furia Kievului, Emmanuel Macron a răspuns că nu comentează.

„Cred că fiecare lider este pe deplin liber să ia inițiative”, a adăugat el, potrivit libertatea.ro.

Franța și Marea Britanie permit Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă de acțiune

Președintele Joe Biden și-a dat acordul ca Ucraina să folosească rachetele cu rază lungă de acțiune furnizate de Statele Unite, ATACMS, pentru lovituri în interiorul Rusiei, au declarat oficiali americani.

Armele vor fi probabil folosite inițial împotriva trupelor ruse și nord-coreene în apărarea forțelor ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei, au declarat oficialii. Decizia lui Biden este o schimbare majoră în politica SUA.

Alegerea i-a divizat pe consilierii săi, iar schimbarea sa vine cu două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să preia funcția, după ce a promis să limiteze sprijinul acordat Ucrainei.

Și președintele francez Emmanuel Macron este de acord ca Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer, aflat și el în drum spre summitul G20, a anunțat duminică că nu are „intenția de a discuta” cu Vladimir Putin și că este necesar să se „intensifice eforturile pentru a consolida” sprijinul acordat Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Franta #Marea Britanie #rachete #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.