Ford a anunţat miercuri, 20 noiembrie, că va reduce aproximativ 14% din forţa sa de muncă în Europa, echivalentul a 4.000 de locuri de muncă, din cauza pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani, transmite Observatornews.ro.

Printre principalele cauze se numără cererea slabă pentru vehicule electrice (EV), lipsa sprijinului guvernamental pentru tranziţia la electromobilitate şi concurenţa crescută, în special din partea rivalilor chinezi. Cele mai multe disponibilizări vor avea loc în Germania şi în Regatul Unit, ţări unde industria auto joacă un rol esenţial.

Această decizie reprezintă o lovitură grea pentru economia Germaniei, cea mai mare din Europa, care se confruntă deja cu probleme precum închiderea fabricilor Volkswagen şi tensiunile comerciale dintre China şi SUA.

În Germania, vânzările de vehicule electrice au scăzut cu 28,6% în primele nouă luni ale anului 2024, pe fondul eliminării subvenţiilor guvernamentale pentru EV-uri în decembrie 2022.

De asemenea, Ford a solicitat guvernului german mai multe investiţii în infrastructura de încărcare, stimulente financiare şi politici clare pentru a sprijini tranziţia la vehiculele electrice. Într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Berlin, directorul financiar al companiei, John Lawler, a criticat lipsa unei agende clare care să sprijine mobilitatea electrică.

Anunţul Ford vine pe fondul problemelor generale din industria auto europeană, care se confruntă cu o scădere a vânzărilor de 6,1% în 2023. În cazul Ford, declinul a fost de 17,9% în aceeaşi perioadă.

Totodată, Uniunea Europeană a impus tarife pentru vehiculele electrice fabricate în China, acuzând guvernul chinez de subvenţii neloiale care afectează concurenţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ford continuă procesul de restructurare în Europa, care include închiderea uzinei din Saarlouis, Germania, anul viitor, şi alte reduceri de personal. Compania a mai anunţat 3.800 de concedieri în luna februarie 2023. Reducerile actuale de personal urmează să fie finalizate până la sfârşitul anului 2027.

Această situaţie subliniază provocările majore cu care se confruntă industria auto globală, într-o perioadă de tranziţie spre vehicule electrice şi de intensificare a competiţiei.

#concendieri masive #Ford #loc de munca

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.