Președintele Parlamentului, Igor Grosu, o ironizează pe șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, în contextul în care aceasta din urmă a rămas fără pază de stat. Întrebat de jurnaliști despre decizia de a o lăsa fără bodyguarzi pe Dragalin, șeful Legislativului, tot el și liderul partidului de guvernare, a declarat că „la cât de mult a muncit” șefa PA, aceasta nu are nevoie de pază, scrie ziua.md.

„Probabil, au analizat pericole sau lipsa pericolelor și s-a luat o decizie în consecință. Iată pentru judecători noi vedem acum pericole. Nu știu, la volumul de lucru sau cât de mult a muncit (n.r. Veronica Dragalin), pe cine să păzim. De cine s-o păzim, de Entourage?”, a spus Igor Grosu.

sursa video: Index

Grosu a făcut aluzie la restaurantul „Entourage” din centrul Capitalei, local care a aparținut lui Vlad Plahotniuc, și la care Dragalin spunea anterior că obișnuiește să meargă. „Voi merge la toate localurile din Chișinău, și la Entourage, pentru că nu e nimic greșit în asta. Eu pot merge la Entourage și, totodată, să-l investighez pe Vladimir Plahotniuc. Nu văd un conflict de interese aici”, declara Dragalin anul trecut, după ce au apărut poze cu ea în local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a rămas fără pază de stat. Informația a fost confirmată miercuri, 20 noiembrie curent, pentru Realitatea.md de reprezentanții Serviciului de presă a instituției pe care o conduce.

VIDEO Șefa PA a dezvăluit că a fost amenințată de un deputat și un avocat, încât a fost nevoită să sune la poliție

#Igor Grosu #paza #Veronica Dragalin

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.