Ministrul Energiei, Victor Parlicov, președintele interimar al „Moldovagaz”, Vadim Ceban, și noul președinte desemnat de Chișinău, Dorin Junghietu, pleacă duminică, 24 noiembrie, la Sankt Petersburg, transmite IPN.

Luni, 25 noiembrie, delegația va avea o întâlnire cu conducerea concernului rus Gazprom. La discuții ar putea participa și șeful cabinetului lui Parlicov, alături de alți doi candidați selectați pentru Consiliul de Administrație al „Moldovagaz” – Eduard Calancea și Radu Mandraburca.

Precizăm că guvernarea de la Chișinău a fost deja criticată pentru vizita și discuțiile care încă nu au avut loc.

Societatea civilă și jurnaliștii, comentând decizia guvernării pro-europene, afirmă că dialogul cu Gazprom contravine afirmațiilor guvernării din 2023 potrivit cărora Moldova este „mult mai independentă de gazele rusești”. Aceste declarații au fost făcute chiar de premierul Dorin Recean și de ministrul Victor Parlicov.

Însă, de această întâlnire depinde dacă viața locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului va rămâne la fel de liniștită cum era până acum și cât de calmi (sau nu) vor fi moldovenii atunci când își vor vedea facturile pentru energia electrică în această iarnă. De aceea, delegația moldovenească, condusă de Parlicov, merge la Sankt Petersburg. În primul rând, pentru a înțelege dacă Moscova este dispusă să continue livrările de gaz „pro-bono” în regiunea transnistreană, în ce condiții și prin ce căi.

În al doilea rând, Chișinăul și Moscova trebuie să aprobe candidații propuși de Moldova pentru Consiliul de Administrație „Moldovagaz”. Din acest motiv, spun sursele IPN, Parlicov nu va merge singur la Sankt Petersburg, ci împreună cu candidații selectați anterior și, cel mai probabil, însoțit de șeful cabinetului său, Alexandru Morcov.

Bruxelles-ul – la curent, Kievul – sceptic

Europa Liberă scrie, citând surse europene, că la Bruxelles sunt la curent despre dilemele energetice ale Chișinăului și cunosc despre decizia de a discuta cu Gazprom. În discuție cu sursa citată, mai mulți interlocutori din cadrul Guvernului afirmă că evaluează drept „sub medie” șansele ca Kievul să permită tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său și după 31 decembrie 2024.

Sursele IPN implicate în discuțiile cu partea ucraineană pe subiectul gazelor susțin că Kievul „a privit cu scepticism” decizia Chișinăului de a merge la negocieri cu Moscova. Cu toate acestea, interlocutorii afirmă că vizita la Sankt Petersburg ar fi doar „prima parte” dintr-un plan mai amplu al Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este un secret că Chișinăul a elaborat strategii și planuri pentru situația în care regiunea transnistreană ar putea rămâne fără gaze. În octombrie, guvernul a declarat că, într-un astfel de caz, Chișinăul va furniza consumatorilor din regiune gaze naturale cumpărate de pe piața europeană, care au fost stocate la vecini. Locuitorii din regiunea transnistreană, însă, vor trebui să plătească pentru aceste gaze un preț de piață. Parlicov a menționat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să-și asume riscul ca transnistrenii nu vor putea plăti pentru gaze la prețul pieței, dar mizează pe sprijin european pentru a acoperi costurile.

#intalnire #moscova #oficiali ruși #Victor Parlicov #vizită

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.