Un bărbat din nordul țării, acuzat că ar fi încercat să violeze o minor de 15 ani, a fost condamnat la 7 ani de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Procurorii spun că urmărirea penală a fost ințiată în iulie 2022.

„În cadrul urmăririi penale şi cercetărilor judecătorești s-a stabilit că, la data de 29 iunie 2022, pe timp de noapte, inculpatul, aflându-se într-o pădure din nordul țării, având intenția de a întreține un raport sexual forțat și de a-și satisface pofta sexuală cu o minoră de 15 ani, prin constrângere fizică, a îmbrâncit-o, a doborât-o la pământ. Din cauze independente de voința sa nu şi-a dus intenția până la sfârșit, deoarece victima a opus rezistență, dar au intervenit și persoane terțe, care se deplasau cu autoturismul prin apropiere și au reacționat”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Prin sentința din 20 noiembrie 2024, inculpatul a fost recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii şi condamnat. Sentința nu este definitivă, aceasta fiind cu drept de atac în ordine de apel la Curtea de Apel Bălți în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#nordul tarii #Procuratura Generala #tenativa de viol #victima

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.