Autodiagnosticarea online a devenit o practică tot mai frecventă, mai ales în rândul celor care caută răspunsuri rapide pentru problemele lor de sănătate. Deși internetul oferă acces la o cantitate uriașă de informații, această metodă aparent convenabilă vine cu riscuri semnificative. Fără o evaluare medicală adecvată, persoanele care se bazează pe internet pentru a-și pune un diagnostic pot ajunge să ia decizii greșite care le pot pune sănătatea în pericol.

De la simptome banale la afecțiuni complexe, internetul oferă răspunsuri rapide, dar nu întotdeauna corecte. Problema majoră este că sursele de informație variază enorm în ceea ce privește calitatea și acuratețea, iar acest lucru poate duce la concluzii eronate.

Riscurile autodiagnosticării

Autodiagnosticarea vine cu o serie de pericole. În primul rând, oamenii tind să cadă în capcana „prejudecății de confirmare” – se concentrează pe informațiile care le susțin presupunerile, ignorând alte explicații posibile. De exemplu, o durere de cap ușoară poate fi interpretată ca semn al unei afecțiuni grave, ceea ce generează anxietate inutilă. În alte cazuri, certitudinea excesivă poate determina persoana să ignore alte simptome mai relevante sau să evite consultația unui medic specialist.

Sursele nesigure sunt un alt risc major. În ciuda popularității platformelor precum Wikipedia sau forumurile de sănătate, multe informații disponibile online sunt inexacte. Acest lucru devine cu atât mai periculos atunci când oamenii se bazează pe social media sau pe grupuri neoficiale pentru sfaturi medicale.

Autotratamentele reprezintă un alt punct sensibil. Utilizarea de suplimente, remedii naturiste sau medicamente fără recomandarea unui specialist poate cauza efecte adverse, interacțiuni nedorite sau chiar toxicitate. Fără îndrumare medicală, aceste decizii pot agrava starea pacientului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sănătatea mintală și autodiagnosticarea greșită

Un domeniu sensibil în care autodiagnosticarea online este frecvent întâlnită este sănătatea mintală. Cercetările arată că mulți oameni, în special cei educați și cu acces la internet, își diagnostichează greșit afecțiunile mintale. Potrivit unui studiu realizat în 2023 de Universitatea din Indiana, persoanele care s-au autodiagnosticat cu depresie, anxietate sau alte tulburări aveau de până la 11 ori mai multe șanse să greșească decât să aibă dreptate.

Această tendință este agravată de stigma asociată problemelor de sănătate mintală. Mulți evită să consulte un specialist de teama judecății sociale, alegând să caute răspunsuri online. Totuși, această abordare poate duce la întârzierea tratamentului adecvat sau la utilizarea unor metode ineficiente.

Este important de menționat că autodiagnosticarea bolilor mintale nu trebuie confundată cu alte tulburări, cum ar fi sindromul Munchausen sau ipohondria. Aceste afecțiuni implică alte mecanisme psihologice și necesită tratament specific.

Cum să folosești internetul în mod responsabil pentru informații medicale

Pentru a evita riscurile autodiagnosticării, este esențial să folosești internetul în mod responsabil. Alege site-uri de încredere, preferabil asociate cu instituții medicale sau organizații recunoscute, pentru a te informa. Evită forumurile și grupurile neoficiale, iar atunci când găsești informații utile, discută-le întotdeauna cu un medic specialist.

Internetul poate fi un instrument util pentru educația medicală, dar nu poate înlocui expertiza unui medic. Apelează la consultații profesionale pentru diagnostic și tratament, mai ales în cazul problemelor complexe sau persistente. Sănătatea ta merită să fie tratată cu toată seriozitatea.

#boli #internet #medici #probleme de sanatate

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.