Un curs de formare și dezvoltare profesională, dedicat consolidării capacităților funcționarilor publici în domeniul guvernanței pe mai multe niveluri, a fost lansat la Chișinău. Intitulat „Organizarea administrativ-teritorială și guvernarea pe mai multe niveluri – teorie, practică internațională comparativă și contextul Republicii Moldova”, cursul a fost lansat de Institutul de Administrație Publică (IAP), în parteneriat cu organizația CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. La evenimentul de lansare au participat membri ai mediului academic, comunității de experți locali și internaționali, și autorităților publice locale.

Autorul este Serghei Palihovici, directorul Institutului de Administrație Publică, a vorbit și despre varianta digitizată, adaptată la formatul online.

„Cursul este dedicat consolidării capacităților funcționarilor publici în domeniul guvernanței pe mai multe niveluri, având ca scop principal îmbunătățirea relațiilor de colaborare dintre autoritățile publice centrale și locale. Studiul își propune să ofere participanților cunoștințe solide privind concepte cheie ce țin de împărțirea puterii și delimitarea competențelor, soluționarea litigiilor și relațiile între centru și autonomie. De asemenea, cuprinde exemple de practica comparativă europeană de autonomii teritoriale funcționale”, se menționează într-un comunicat de presă.

Natalia Djandjgava, manager de proiect al CMI, a menționat că acest curs oferă o înțelegere aprofundată a guvernanței pe mai multe niveluri, adaptată la contextul specific al Republicii Moldova, și integrează bunele practici internaționale relevante, ceea ce poate constitui un pilon de sprijin pentru relațiile dintre centru și autonomie în țara noastră.

Cursul este disponibil atât în format online, cât și cu prezență fizică, iar perioadele de înregistrare sunt publicate pe site-ul Intitutului, în secțiunea Formare și Dezvoltare Profesională.

„Programul cuprinde 24 de ore academice și este destinat funcționarilor publici, persoanelor oficiale, dar și altor categorii interesate, inclusiv profesori universitari și masteranzi. De asemenea, a fost elaborat manualul de curs care oferă bază teoretică în procesul de studiu și este disponibil pentru descărcare în limbile română și rusă pe situl Institutului.

Pilotarea cursului, desfășurată în luna noiembrie pe platforma de e-learning a IAP, a avut un succes remarcabil, cu peste 200 de funcționari publici înregistrați. Primii 77 absolvenți ai e-cursului au apreciat calitatea materialelor și relevanța tematicii pentru activitatea lor profesională”, se mai arată în comunicat.

Elaborarea cursului a fost posibilă grație unui Memorandum de înțelegere stabilit între IAP/USM, și CMI. Această colaborare este parte a proiectului „Gagauzia Dialogue” susținut de Suedia, și vizează promovarea unei guvernări incluzive și eficiente în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CMI este o organizație finlandeză independentă care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. CMI a fost fondată de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Martti Ahtisaari în anul 2000. În Republica Moldova, CMI facilitează un procesul de dialog informal între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei pe platforma Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

#CMI #curs #dezvoltare profesională #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.