Salarizarea judecătorilor nu corespunde volumului de lucru pe care îl au nici după vetting. Declarațiile au fost făcute de invitații emisiunii „Consens Național de la Rlive TV.

În timp ce Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că judecătorii trebuie să aibă salarii mai mari în baza unor criterii de evaluare bazate pe merit, Teodor Cârnaț, expert în drept constituțional, este de părere că domeniul are nevoie de o grilă clară de salarizare.

„Salariul unui judecător începător este în jur de 18-20 de mii de lei. Salariul unui conducător de troleibuz este de 17-18 mii de lei. Ambele funcții sunt importante pentru că răspund de viața oamenilor. Atunci când discutăm despre salariile judecătorilor trebuie să vedem lucrurile în context, noi nu spunem că salariile trebuie să fie mai mari la judecători și mai mici la educatori, la medici sau la alte profesii. Politicul ar trebui să explice cetățenilor de ce judecătorii au nevoie de salarii mai mari”, a menționat Ion Guzun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă raportăm volumul de muncă pe care îl are un judecător și volumul de muncă pe care îl fac miniștrii, deputații, alți funcționari care iau hârtiile dintr-un birou și le duc în alt birou, responsabilitatea judecătorilor este incomensurabilă. Toți însă primesc un salariu de aproape 18 mii de lei. Eu cred că salariul unui judecător trebuie să se raporteze la salariului unui coleg de la Curtea Supremă de Justiție. Dacă un judecător de acolo are 55 de mii, cel din instanța de fond trebuie să aibă două treimi din această sumă (puțin peste 36 mii – n.r.)”, și-a explicat poziția Teodor Cârnaț.

Salariile judecătorilor din Republica Moldova sunt printre cele mai mici din statele membre ale Consiliului Europei. Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției arată într-un raport de evaluare a sistemelor judiciare europene că judecătorii moldoveni la finalul carierei primesc un salariu de cinci ori mai mic în comparație cu media europeană. În timp ce colegii lor din Europa câștigă în medie 100.000 de euro pe an, judecătorii moldoveni abia de ajung la 20.000 de euro pe an.

#Ion Guzun #judecatori #salarii #Teodor Carnat #vetting

Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters.

Un avion rusesc de stingere a incendiilor IL-76P a aterizat miercuri seara în Serbia pe aeroportul din oraşul sudic Niş şi joi a fost desfăşurat pentru a combate un incendiu de vegetaţie care continuă de mai multe săptămâni în rezervaţia naturală protejată Deliblaţka Pescara. Serbia se confruntă cu multiple incendii de vegetaţie, un fum dens generat de acestea ajungând săptămâna aceasta până deasupra capitalei bulgare Sofia.

Serbia nu este membră a UE, dar are acces la ajutorul european de urgenţă din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. În baza acestui mecanism, Serbia a trimis vara aceasta un elicopter de stingere a incendiilor şi o echipă specializată pentru a ajuta Spania să combată incendiile de vegetaţie, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de ajutorul european întrucât incendiile din Europa au copleşit resursele UE, transmite Digi24.

„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (…), avioanele ruseşti care sosesc ne vor consolida semnificativ capacităţile de combatere a incendiilor”, a declarat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic.

Avioanele ruseşti au interdicţie în spaţiul aerian european în urma sancţiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, dar misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, avionul rusesc IL-76P a trecut prin spaţiul aerian al Bulgariei, în urma unei solicitări din partea Belgradului, a relatat agenţia de ştiri BTA, citând o declaraţie a Ministerului bulgar al Transporturilor.

Serbia încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Rusia, ţară cu care are legături istorice, şi cu UE, la care doreşte să adere. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, dar Belgradul nu s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.