Semnale privind revocarea lui Victor Parlicov din funcția de ministru al Energiei ar fi început și pe fundalul concursului de la „Moldovagaz”. Deja fostul ministru nu a confirmat această versiune, însă a recunoscut că au fost anumite discuții. Subiectul a fost desfășurat la emisiunea „Территория свободы” de la RLIVE, în ediția de joi seara, 5 decembrie curent.

STOP CADRU De ce Vadim Ceban rămâne șef la „Moldovagaz”? „Nimeni nu mă acoperă“

Nominalizarea noilor membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz rămâne sub semnul întrebării, în pofida unui consens preliminar între Ministerul Energiei și Gazprom. Propunerile vor fi supuse unei noi proceduri de votare, dar procesul depinde de convocarea ședinței Consiliului de Observatori. Era vorba de Dorin Junghietu – Președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban – Vicepreședinte și Eduard Calancea și Radu Mandraburca – Membru.

Amintim că, în cursul zilei, prim-ministrul Dorin Recean a anunțat revocarea lui Victor Parlicov, înlocuirea directorului general „Energocom”, Victor Bînzari, și a membrului Consiliului de Observatori de la „Moldovagaz” Sergiu Tofilat. Președinta Maia Sandu a semnat decretul în acest sens. Șeful Guvernului urmează să meargă în Parlament pentru a cere instituirea stării de urgență, în contextul problemelor din domeniul energetic. Măsura ar putea fi aplicată începând cu 16 decembrie 2024.

Prima reacție a ex-ministrului Energiei Victor Parlicov! A dat de înțeles că a fost revocat în baza factorului politic

Înainte de asta, la sfâșitul lunii noiembrie, „Moldovgaz” a depus la ANRE o cerere privind majorarea tarifului pentru furnizarea gazului până la 16,36 lei (fără TVA)/1m3, argumentând solicitarea printr-o creștere „considerabilă” a prețurilor pe piața internațională. Evenimentul a avut loc în contextul în care Recean a declarat, în septembrie, că cetățenii nu vor achita tarife mai mari pentru gazele naturale și energie electrică, iar Parlicov a menționat, în octombrie, că nu sunt premise pentru majorarea tarifelor la resursele energetice, deoarece prețurile la bursele internaționale sunt în descreștere. ANRE a propus un tarif de 15,50 lei, fără TVA, pentru un metru cub de gaz. Cu toate acestea, o zi mai târziu, s-a întrunit în ședință, aprobând un nou tarif pentru consumatorii casnici: 16,74 lei (cu TVA)/1m3. Acesta a intrat în vigoare în data de 1 decembrie 2024.

Majorarea tarifului a avut loc pe fundalul unei alte probleme în sectorul energetic: livrările de gaz de la concernul rus Gazprom către regiunea transnistreană din 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. Autoritățile ucrainene au declarat în repetatea rânduri că nu vor prelungi contractul cu Federația Rusă, motivul fiind invazia rusă din Ucraina. Victor Parlicov a efectuat o vizită la Sankt-Petersburg, unde a avut o întrevedere cu șeful „Gazprom”, Alexei Miller, pentru a discuta despre livrări către regiunea transnistrană pe rute alternative, din 2025. Două zile mai târziu, într-o conferință de presă, Parlicov a anunțat că Gazprom leagă subiectul livrărilor pentru malul stâng al Nistrului pe rute alternative – prin Turcia – de achitarea pretinsei datorii a malului drept. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Cantitatea necesară de gaze naturale pentru consumul malului drept al Nistrului este procurată de pe piața europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldovagaz #Victor Parlicov

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.