Peștele ocupă un loc de frunte în topul alimentelor preferate de către moldoveni, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Iar întrucât în meniu se va regăsi cel puțin o rețetă din pește sau din derivatele acestui produs, specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), vin, și în acest an, cu recomandările de rigoare pentru a reaminti consumatorilor despre cum pot alege corect aceste produse.

Astfel, specialiștii în domeniu îndeamnă moldovenii să se informeze corect și să aleagă, în cunoștință de cauză, peștele și produsele din pește, reieșind din următoarele recomandări:

Dacă alegeți peștele viu, atenție la:

semnele de vitalitate;
tegument: să fie de culoare vie, cu pigment lucios;
ochii: să fie puțin ieșiți la suprafață, cu pupila neagră, strălucitoare, iar corneea perfect transparentă;
branhiile: să fie de culoare roșie-deschisă, cu lamele strălucitoare, bine diferențiate, fără miros și mucozități;
solzii: să fie lucioși, cu o cantitate redusă de mucus;
musculatura: să fie elastică, cu o suprafață netedă, fixată bine pe oase.

Totodată, moldovenii trebuie să acorde o atenție deosebită la locul de unde cumpără peștele viu.

„Peștele viu trebuie expus spre vânzare din bazine/containere cu apă limpede și curată, dotate cu dispozitive speciale pentru asigurarea oxigenului necesar”, precizează reprezentanții ANSA.

La ce trebuie să atrageți atenția tunci când cumpărați pește congelat (întreg/eviscerat/decapitat):

temperatura de păstrare nu mai mică de minus -18 °C;
aspectul exterior întreg, fără deteriorări, dens, cu suprafața curată, uniformă, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu;
după decongelare, consistența peștelui trebuie să fie compactă sau moale, carnea bine atașată de oase, fără prezența mirosului sau corpurilor străine.
înainte de consum, peștele necesită în mod obligatoriu să fie eviscerat și prelucrat termic,
nu este permisă expunerea spre comercializare a produselor de pește congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu aspect murdar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Condițiile în care trebuie păstrat peștele:

Peștele prelucrat (produse sărate, produse afumate, pește uscat/pește zvântat, pește marinat, semiconserve din pește, conserve din pește) are aceleași condiții de păstrare, depozitarea însă, se face în încăperi uscate și ventilate.
Peștele afumat la rece :temperatura de păstrare de la -5°C până la 0°C, uscat și uscat-afumat : temperatura de păstrare de la -8°C până la 0°C, iar termenul de valabilitate fiind de până la două luni.
Peștele afumat la cald: temperatura de păstrare este de la minus -2°C până la plus 2°C, iar perioada de până la 72 ore.
Cutiile de conserve sau semiconservele de pește trebuie să fie ambalate în cutii metalice, din sticlă sau polimerice, ermetic închise, nebombate, nedeformate, fără semne de rugină și urme de sulfură de fier.

De menționat că în perioada sărbătorilor de iarnă, ANSA mai atenționează cetățenii să consume alimente moderat, fără a face risipă. Anual, în Republica Moldova, fiecare cetățean aruncă la gunoi peste 150 de kilograme de mâncare, iar în perioada sărbătorilor, cantitatea de alimente aruncate este mai mare decât în zilele obișnuite.

#ANSA #pește #produse #sarbatori de iarnă

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.