Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, crede că judecătorii Curților de Apel Bălți, Cahul și Comrat, 15 la număr, care au plecat recent din sistem, nu ar fi avut curajul necesar pentru a trece prin evaluarea extraordinară și pentru a demonstra întregii societăți integritatea lor. Declarația a fost făcută după ședința Guvernului de miercuri, 11 decembrie 2024, la o zi după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat parțial cererile depuse de magistrați.

„Urmare a notificării acestor judecători în contextul legii nr. 252 cu privire la evaluarea judecătorilor și procurorilor în mod extraordinar, acești subiecti au decis să-și exercite dreptul de a demisiona și să refuze să vină la exerciții de evaluare extraordinară. Vreau să precizez faptul că conform legii cu privire la evaluarea extraordinară, subiectii care cad sub incidența de a fi evaluați extraordinar de către membrii naționali și internaționaliau acest drept ca timp de 20 de zile de la primirea notificării despre demararea procedurii să confirme, fie ei vin la această evaluare și continuă activitatea, fie își exercite dreptul de a demisiona. Evident, este dreptul acestora, dar, pe de altă parte, probabil că au considerat că nu merită să-și asume curajul pentru a trece prin acest exercițiu și de a demonstra în fața întregii societăți integritatea acestora.

Însă, vreau să precizez faptul că ministrul justiției nu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, urmare a modificărilor Constituției în anul 2022. Respectiv, membrii actuali ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au trecut exercițiul de evaluare extraordinară,au toate competențele legale în prevența luării măsurilor de suplimentare a judecătorilor în locurile vacante create. Din cele observate în spațiu public, dar și din discuțiile pe care le-am periodic cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, aceștia iau măsurile necesare pentru organizarea concursurilor sau și pentru a organiza transferurile necesare, astfel încât să se acopere accesul la justiție pe deplin, funcționalitatea acestor instanțe.

Oricum, în Curtea de Apel Bălți rămâne un număr suficient de judecători pentru a asigura funcționalitatea acestui curs prin intermediul a două complete și câte un complet în Curțile de Apel Cahul și Comrat, deci este asigurată”, a precizat ministra justiției.

Ministra a mai adăugat că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să decidă ce se va întâmpla cu dosarele care erau în gestiunea judecătorilor care au plecat. Totodată, Veronica Mihailov-Moraru a dat asigurări că la moment nu există dificultăți care nu pot fi gestionate.

„Consiliul Superior al Magistraturii este cel care decide în privința acestui aspect. (…) Există, evident, anumite incomodități și dificultăți, dar sunt niște dificultăți gestionabile”, a conchis ministra Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 10 decembrie curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis parțial cererile de demisie depuse de 15 judecători ai Curților de Apel Bălți, Cahul și Comrat. Deciziile Consiliului intră în vigoare la data acceptării demisiilor, a explicat CSM.

Reforma dă roade? Cererile de demisie depuse de 15 judecători, acceptate de CSM

#CSM #demisii #judecatori #ministra Justiției #Veronica Mihailov-Moraru

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.