Șeful Direcției generale mobilitate urbană a municipiului Chișinău, Vitalie Mihalache și subalternul său, Valentin Șvaga, își vor petrece următoarele 30 de zile în penitenciar. Cei doi sunt vizați în mai multe dosare privind fraudarea achizițiilor publice. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Centrul Național Anticorupție anunță că, în total, șase persoane din cele șapte reținute în urma perchezițiilor recente au primit 30 de zile de arest preventiv. În privința unei persoane, instanța a decis plasarea în arest la domiciliu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, doi funcționari publici și cinci reprezentanți ai unor persoane juridice au fost reținuți de CNA în urma a peste 60 de percheziții desfășurate în cadrul a 30 de cauze penale, pornite pe fapte de corupție comise de către responsabili de procesele de achiziții publice în complicitate cu mai mulți agenți economici.

Solicitat de jurnaliști să comenteze reținerea sa, Vitalie Mihalache a spus că pledează nevinovat. Subalternul său, Valentin Șvaga, a refuzat să discute cu presa.

Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată, iar cercetările în acest caz continuă.

VIDEO Angajații Primăriei Chișinău, reținuți de CNA și procurori, aduși în fața instanței. Se cere arest preventiv

#achizitii publice #angajati primarie #fraudare #plasare arest preventiv

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.