Președintele Parlamentului, Igor Grosu, crede că nu mai este „relevant” acum ca oficiali moldoveni să meargă la Gazprom pentru a discuta pe tema livrării gazelor pentru regiunea transnistreană după 1 ianuarie 2025, când expiră contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Politicianul a explicat în podcastul video „Pe Agendă” de la Europa Liberă că recenta vizită a unei delegații moldovenești la Sankt Petersburg, la Gazprom, a fost justificată de clarificarea planurilor și intențiilor concernului rus în privința livrării gazelor pentru regiunea separatistă transnistreană.

Acum, spune Igor Grosu, o astfel de discuție nu ar mai avea rost.

„Noi am consumat tentativa”, consideră spicherul moldovean. „Noi trebuia să mergem, trebuia să validăm încă o dată acele ipoteze pe care noi le prezentam”, explică Grosu, cu referire la vizita delegației R. Moldova la Gazprom, în frunte cu fostul ministrul al Energiei, Victor Parlicov, revocat la scurt timp după deplasare pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util.

Parlamentul a aprobat, săptămâna trecută, instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru două luni, în situația în care concernul rus Gazprom nu mai livrează gaze rusești pe malul stâng al Nistrului.

„O să facem uz de această stare de urgență, de acest instrument, doar în cazul în care se va materializa acest risc”, declară spicherul Grosu.

Președintele Parlamentului crede că „aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș”, adică va folosi gazele ca instrument de „șantaj”. În acest sens, Grosu lămurește că R. Moldova a făcut mai multe pentru a-și diversifica sursele energetice, dar și prin „elemente politice”.

„Ei de obicei folosesc acest șantaj în perioada rece a anului și aproape de campaniile electorale”, afirmă spicherul.

Concernul rus Gazprom a cerut Chișinăului să achite pretinse datorii de peste 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului, după ce Kievul a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. R. Moldova nu recunoaște însă această datorie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #Gazprom #Igor Grosu #Rusia

Aproape 1.000 de persoane au fost arestate în Franța, după protestele la care au participat peste 400.000 de oameni. Autoritățile au mobilizat 70.000 de membri ai forțelor de ordine, transmite mediafax.ro.

Deși cele mai multe manifestații s-au desfășurat pașnic în țară, în mai multe orașe au avut loc confruntări între protestatari și poliție.

Autoritățile au mobilizat aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine pentru protestele de sâmbătă, după violențele și jafurile din weekendul trecut. Incidente au fost raportate în orașe precum Paris, Marsilia, Lyon, Bordeaux, Toulouse și Rennes.

În capitala Franței, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, intervenind în forță împotriva mulțimii, în zona Porte de Vincennes, din sud-estul orașului. Unii protestatari au aruncat articole pirotehnice către polițiști.

Poliția a folosit și un tun cu apă pentru a dispersa manifestanții, verificând persoanele care treceau prin zona din apropierea pieței Nation.

Forțe de securitate suplimentare, după violențele din weekendul trecut

Autoritățile franceze au pregătit operațiunea de securitate după ce protestele de weekendul trecut, organizate pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, s-au transformat în jafuri masive.

Pe lângă cei aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine mobilizați sâmbătă, au fost desfășurate și efective militare în cadrul „Operațiunii Sentinelle” (Opération Sentinelle).

Misiunea acestora a fost să protejeze obiective strategice și să permită poliției să se focuseze asupra celorlalte intervenții.

Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, le-a mulțumit autorităților și polițiștilor pentru eforturile depuse în timpul protestelor. El a acuzat „indivizi din extrema stângă și din extrema stângă radicală” că au încercat, „încă o dată, să semene dezordine, în special în momentul în care manifestațiile se dispersau”.

„Aceste acte sunt inacceptabile”, a scris ministrul într-o postare pe rețelele de socializare.

Mișcarea „Vestelor Galbene” a făcut apel la organizarea unor noi manifestații pe 31 octombrie.

Măsuri de securitate și la congresul partidului Reuniunea Națională

Autoritățile franceze monitorizează și congresul partidului de extremă-dreapta Reuniunea Națională (Rassemblement National), organizat la Orléans, la sud de Paris.

Evenimentul a atras sâmbătă susținători ai formațiunii politice, dar și contramanifestanți.

Duminică, partidul va organiza un miting masiv pentru a marca lansarea campaniei prezidențiale a lui Marine Le Pen.

Potrivit Prefecturii regiunii Centre-Val de Loire și a departamentului Loiret, 3.000 de membri ai forțelor de ordine și ai serviciilor de urgență au fost mobilizați sâmbătă la Orléans. De altfel, 13.000 de manifestanți au mărșăluit prin oraș.