De la proclamarea independenței în 1991, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este primul partid de centru-dreapta care a obținut majoritatea parlamentară. În prezent, partidul deține guvernarea, având 63 de deputați în Legislativ. PAS va menține puterea politică până în 2025, când se încheie mandatul actualei legislaturi și vor avea loc noi alegeri parlamentare. Deși este dur criticat, PAS ar obține cele mai multe mandate de deputat în cazul unor alegeri parlamentare, conform sondajelor de opinie.

Socialiștii au înaintat a treia moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean, invocând în special situația din domeniul energetic, unde potrivit acestora starea lucrurilor ar fi degradat. Inițiativa opoziției a fost criticată de reprezentantii PAS care au spus că opoziția ar încerca să creeze panică.

Guvernul a cerut și Parlamentul a votat instituirea stării de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie.

Ce măsuri concrete au întreprins autoritatile pentru a atenua impactul crizei energetice asupra cetățenilor și economiei în 2024? Ce posibilitati sunt pentru a reduce dependența de gazul rusesc care e folosit pe malul stâng al Nistrului? Cum este prevenită și sancționată corupția electorală, având în vedere scrutinele precedente și apropierea alegerilor din 2025? Ați fost acuzat uneori că ignorați vocea opoziției. Cum poate fi îmbunătățită cooperarea politică? Guvernarea PAS nu înțelege ce i se întâmplă, sugerează exponenții societății civile. Cum ar trebui sa reacționeze autoritățile la aceste critici?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 20 decembrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS.

#emisiune #Igor Grosu #RLIVE TV

O eventuală unire a Republicii Moldova cu România depinde de voința cetățenilor ambelor state. Declarația a fost făcută de prim-ministrul României, Luca Niculescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA, marți, 26 octombrie, la Chișinău.

Oficialul român a subliniat că, în prezent, prioritatea este consolidarea relațiilor dintre cele două țări și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

„Există multe legături între țările noastre și, evident, este o dezbatere care există și care poate să existe și în unele contexte grele. Eu vă spun foarte clar că se va manifesta în momentul în care cetățenii din cele două state o vor dori. Deocamdată, noi vrem să apropiem România de Republica Moldova și, mai mult, Republica Moldova de Uniunea Europeană, să creăm aceste punți, să creăm și conexiuni între noi”, a declarat Luca Niculescu, citat de TVR MOLDOVA.

La începutul anului 2026, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România.

Șefa statului a explicat că, în actualul context geopolitic, supraviețuirea Republicii Moldova ca stat suveran și democratic devine tot mai dificilă. Totodată, Maia Sandu a recunoscut că nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană beneficiază de sprijin majoritar.

„Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a afirmat atunci președinta.

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat presei germane în 2025 că își dorește personal unirea cu Republica Moldova, însă România nu va întreprinde nimic atât timp cât cetățenii moldoveni susțin actuala formă de stat.