Glovo Moldova anunță o creștere semnificativă în 2024, consolidându-și poziția pe piața de livrări. Compania continuă să deservească piața din Republica Moldova, oferind servicii de livrare rapide și eficiente pentru o gamă variată de produse, de la cosmetice și articole de specialitate până la preparate din diverse bucătării internaționale, toate disponibile într-un marketplace accesibil și livrate în cel mai scurt timp posibil. Astfel, segmentul de livrare a preparatelor culinare a înregistrat o creștere semnificativă față de 2023, însă livrările de produse din supermarketuri au înregistrat o creștere încă și mai accelerată arătând dorința moldovenilor de a economisi timp.

În altă ordine de idei, sâmbăta s-a remarcat drept ziua cu cel mai mare volum de comenzi, reprezentând 30% din comenzile săptămânale, iar ora 19:00 – drept ora de vârf pentru utilizatorii din Moldova. Ziua de 8 martie 2024 a fost cea mai aglomerată, iar „Minutul de aur” a fost înregistrat pe 3 aprilie 2024, la ora 18:12, când într-un singur minut au fost livrate 233 de produse. Printre alte curiozități se remarcă și faptul că în 2024 recordul la numărul de comenzi făcute prin platforma Glovo aparține unui utilizator din Chișinău care a plasat peste 500 de comenzi, iar cea mai mare comandă, în valoare de 7.000 MDL, fiind o achiziție din supermarket.

Categoria mâncare rămâne lider, cu un interes sporit pentru bucătăria internațională. Cele mai comandate feluri de mâncare includ preparate din bucătăria americană, bucătăria din Orientul Mijlociu, bucătăria asiatică. Produsele cele mai populare în 2024 au fost burgerii, kebabul, nuggets și sushi. În categoria produse alimentare, cele mai comandate articole au fost bananele, cartofii și apa, încadrând Moldova pe locul 1 în Europa de Sud-Est la creșterea consumului din supermarketuri.

Pe lângă preparate culinare și produse din supermarketuri, 2024 s-a remarcat prin diversificarea segmentului non-alimentar. Comenzile de flori, electronice și jucării fiind în top, mai ales în zilele de 1 și 8 martie, dar și pentru ocazii speciale precum Ziua Îndrăgostiților sau Crăciun.

„Rezultatele anului 2024 demonstrează angajamentul nostru constant de a aduce valoare utilizatorilor, partenerilor și comunităților locale. Pentru 2025, ne propunem să consolidăm relațiile cu partenerii noștri, să diversificăm oferta pentru utilizatori și să continuăm investițiile în tehnologie și sustenabilitate. Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, dorim să mulțumim tuturor utilizatorilor noștri pentru susținere și să le urăm sărbători fericite alături de cei dragi!” – a declarat Adriana Mironescu, Director General Glovo Moldova.

Glovo Moldova rămâne un partener de încredere, oferind soluții rapide și eficiente pentru clienți. Cu un accent constant pe inovație și colaborare cu IMM-urile, Glovo rămâne lider al pieței de livrări din Republica Moldova. Totodată, Glovo Moldova a susținut dezvoltarea afacerilor locale, 71% dintre partenerii săi fiind IMM-uri.

Despre Glovo: Glovo este o aplicație de tip multi-categorie inovatoare care conectează utilizatorii cu afaceri și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Viziunea Glovo este de a construi cel mai mare marketplace online pentru a oferi tuturor acces la orice în orașul lor în câteva minute. Fondată în 2015 în Barcelona, compania operează în 23 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.

#2024 #Glovo #rezultate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.