Parlamentul Republicii Moldova a lansat concursul pentru selectarea candidaților la funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Termenul-limită de depunere a dosarelor este 17 ianuarie 2025.

Potrivit legislației, candidații trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții.

„Aceștia trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova și să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic, precum și experiență de muncă sau cercetare în aceste domenii de cel puțin zece ani. De asemenea, candidații trebuie să aibă cel puţin 3 ani de experienţă în funcţii de conducere în cadrul instituţiilor publice, al organizaţiilor societăţii civile, al organizaţiilor internaţionale sau al întreprinderilor din sectoarele reglementate de ANRE. Candidații mai trebuie să aibă reputație ireproșabilă și să nu fie membri ai vreunui partid politic”, se arată în comunicatul Legislativului.

Dosarul de concurs trebuie să conțină următoare acte: CV-ul candidatului, scrisoare de motivație, declarație pe propria răspundere a lipsei sau existenţei conflictului de interese, declarație pe propria răspundere că nu este membru al vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la concurs etc.

„Candidaţii vor depune dosarele complete la Comisia economie, buget și finanțe pe adresa: MD-2073, municipiul Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 105 (sediul Parlamentului), etajul 9, biroul 917 sau la adresa electronică ceb@parlament.md, până pe data de 17 ianuarie 2025, în zilele de luni până vineri, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare, între orele 08:00-17:00, telefon de contact: 022 820 238. Dosarele depuse după termenul-limită nu vor fi preluate”, mai precizează Parlamentul.

Concursul se va desfășura în două etape – admisibilitatea dosarelor și proba interviului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul de administrație al ANRE este constituit din cinci directori. Potrivit legislației, aceștia sunt numiți de Parlament, pe bază de concurs. În curând, expiră mandatele a doi directori.

Potrivit informațiilor, directorii ANRE ridică lunar în jur de 100.000 de lei.

#ANRE #concurs public #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.