În data de 23 decembrie 1994, ­Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul ­juridic special al Găgăuziei”.

În anul 1988, la sudul Moldovei, în orașul Comrat, intelectualii găgăuzi s-au întrunit la mese de discuții pentru a dezbate teme pe subiecte istorice și culturale. Aceștia erau preocupați de faptul că limba găgăuză a început treptat să dispară din viața cotidiană și nu se mai preda în școli. Atunci, reprezentanți ai intelectualității găgăuze au creat mișcarea „Gagauz HalKı”, în traducere „Poporul găgăuz”.

În data de 21 mai 1989, a avut loc primul congres al mișcării, unde s-a cerut crearea unei republici autonome în sudul Moldovei cu capitala la Comrat. Peste un an, la 19 august 1990, grupul condus de Stepan Topal a proclamat Găgăuzia ca republică autonomă din cadrul URSS. Guvernul de la Chișinău a calificat această decizie drept neconstituțională. În martie 1991, pe teritoriul Găgăuziei a fost organizat un referendum la care s-a votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul URSS.

Între timp, pe 27 august, Moldova a obținut independența. Pe acest fundal, disensiunile dintre Chișinău și Comrat s-au intensificat. După un proces lung de negocieri, cu implicarea mai multor actori naționali și internaționali, precum liderul Turciei, cu mai multe compromisuri din ambele părți, Comratul acceptă revenirea comunității găgăuze cu statut special în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

În data de 23 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind statutul ­juridic special al Găgăuziei”, însemnând unitatea țării cu garantarea unor drepturi autonome de autogestiune.

Astăzi, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova și are trei limbi oficiale.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră UTA Găgăuzia drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Apariția Găgăuziei este un eveniment major pentru găgăuzii din regiunea noastră, dar și un bonus mare pentru toată Republica Moldova. Prin negocieri, pe cale legală, nu prin vărsare de sânge, a apărut o ­autonomie”.

Ivan Duminica, doctor în istorie: „Atunci când vorbesc despre găgăuzi cu cetățenii străini, eu precizez că acesta este cel mai bun exemplu, când pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice un conflict a fost soluționat pașnic. Specificul Republicii Moldova constă în factorul multietnic, ceea ce trebuie să devină cartea de vizită a țării”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.