Trei ucraineni, care marţi seara, 24 decembrie, au trecut graniţa în România prin una dintre cele mai riscante zone din Munţii Maramureşului și au solicitat ajutorul, nu au fost găsiți. O echipă mixtă formată din salvamontişti şi poliţişti de frontieră a plecat în căutarea lor, iar după mai bine de 12 ore, operațiunea a fost oprită, scrie Digi24.ro.

„Salvatorii montani au ajuns (în noaptea de marţi spre miercuri – n.r.) la primele coordonate (transmise de ucraineni n.r.) şi nu au găsit pe nimeni. Nici acolo şi nici pe traseul recomandat şi transmis către ucraineni. Ucrainenii au ales să facă altfel decât li s-a transmis, neţinând cont de indicaţiile noastre, chiar dacă li s-a repetat că orice altă alegere poate fi fatală pentru ei”, a spus miercuri directorul Serviciului Public Judeţean (SPJ) Salvamont Maramureş, Dan Benga.

Acesta a mai precizat că operaţiunea de salvare – extragere din munte a fost oprită.

„După mai bine de 12 ore de la primirea apelului de urgenţă şi de scotocit zona în care trebuiau să fie şi din cauza faptului că ucrainenii nu au fost găsiţi, nu au comunicat cu echipele de salvare absolut nimic din intenţiile lor şi nu au respectat nicio indicaţie, salvatorii montani au fost nevoiţi să suspende acţiunea de căutare – salvare, iar în acest moment se întorc la baza muntelui”, a arătat Dan Benga.

Directorul Salvamont a adăugat că, în cazul în care apelul celor trei ucraineni va fi refăcut, o altă echipă de salvare ar urma să urce pe munte.

„În cazul în care cei trei ucraineni vor reveni sau vor oferi amănunte privind noua locaţie în munte sau vor transmite eventuale noi coordonate şi se va putea lua legătura cu ei, o altă echipă de salvare va urca sus în munte pentru a-i recupera”, a declarat Benga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform acestuia, condiţiile meteo din Munţii Maramureşului sunt severe şi în continuă schimbare – minus 11 grade Celsius, vânt puternic până la 80 km/h, crustă de gheaţă sus în golul alpin şi zăpada care în unele locuri depăşea 1 metru şi jumătate.

„În cazul în care condiţiile meteo vor fi ok şi se pare că sunt şanse mari în această dimineaţă – până la prânz vom face survol cu elicopterul pentru a încerca să dăm de ei, asta în cazul în care nu ni se raportează de la Poliţia de Frontieră că au reuşit să coboare ei, cumva, la baza muntelui. (…) Dacă au ales azi noapte şi au coborât pe râul Criva în jos în loc să urce aşa cum le-am spus, dându-le coordonatele la care să ajungă şi să fie în siguranţă, atunci au şanse extrem de mici să scape cu viaţă”, a arătat Dan Benga.

#ajutor #autoritati #munti #Romania #ucraineni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.