Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să candideze pentru un al doilea mandat prezidențial. Acest lucru a fost raportat de publicația ucraineană Telegraf, citând surse din anturajul șefului statului, transmite site-ul independent Meduza.

„Cu un nivel de încredere de 52%, el are încă șanse să câștige alegerile prezidențiale”, afirmă publicația.

Telegraf îl numește pe fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valerii Zalujnîi, drept principalul rival al lui Zelenski. Publicația notează că „din când în când, el este numit lider al ratingului de încredere în rândul ucrainenilor”.

Potrivit Telegraf, Zalujnîi nu a luat încă o decizie finală cu privire la „viitorul său politic”.

Publicația susține că șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Ermak, i-a spus lui Zalujnîi că, dacă nu participă la alegeri de partea lui Zelenski, „va avea primul loc pe lista partidului Slujitorul Poporului și va fi președinte al Radei Supreme”.

Telegraf scrie că, în schimb, „Zalujnîi ar fi amenințat cu acuzații penale dacă decide să candideze la președinție”. Una dintre investigațiile în care ar putea să apară este „Cine a predat Hersonul în 2022”, sunt citate surse din cercurile politice de la Kiev.

Până acum, ambasadorul din Marea Britanie nu este implicat în crearea propriului partid. Prin urmare, nu se știe cu cine poate merge în alegeri. Există informații că primarul Kievului, fostul pugilist profesionist Vitali Kliciko, și-ar putea folosi prietenia cu fostul comandant militar în scopuri politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile prezidențiale din Ucraina urmau să aibă loc în martie 2024, iar cele parlamentare în octombrie 2023. Acestea nu au fost desfășurate din legii marțiale și a mobilizării pe scară largă.

Înainte de alegerile din 2019, Zelenski promisese că va avea un singur mandat prezidențial și nu va candida pentru a doua oară, dar, în august 2023, a declarat că intenționează să candideze din nou.

Într-un interviu acordat jurnalistului american Lex Friedman, care a fost publicat la 6 ianuarie 2025, Zelenski a declarat că alegerile din Ucraina vor avea loc imediat după ridicarea legii marțiale. El a adăugat că nu a decis încă dacă va lua parte la acestea.

#alegeri #Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.