„Gagauz dili” este limba vorbită de poporul găgăuz și aparține subgrupului oguz al limbilor turcice. Pe glob locuiesc aproximativ 180 de mii de vorbitori ai acestei limbi, cei mai mulți dintre ei fiind în Republica Moldova.

Însăși noțiunea de „găgăuz” dar și denumirea limbii, nu erau cunoscute până la sfârșitul secolului XIX, când savantul și cercetătorul rus Valentin Moșkov a organizat mai multe expediții și a scris publicații despre un popor care se numește găgăuz.

Doctorul în filologie, Vitalii Sîrf, spune că în limba găgăuză doar 15-20 la sută din cuvinte au fost preluate din arabă și persană, restul fiind de origine turcică, romană și slavonă.

La început, limba găgăuză nu avea formă scrisă, alfabetul fiind adoptat abia în anul 1957, cu grafia chirilică. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, limba găgăuză a fost transferată la alfabetul latin, deoarece intelectualitatea a considerat că grafia latină reflectă mai bine specificul acestei limbi.

În 2018, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze, care obligă oficialii autonomiei să cunoască limba găgăuză.

În anul 2010, Organizația Națiunilor Unite a declarat limba găgăuză ca fiind o limbă pe cale de dispariție.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Limba turcă, să spunem osmano-turcă de pe timpuri și limba găgăuză sunt diferite și procesul de separare a început pe teritoriul Balcanilor. Acolo, pe teritoriul Balcanilor s-au creat mai multe condiții, nu doar etnografice, dar și cele ce au influențat construcția propozițiilor, lexicul. A fost influențată și fonetica, adică tonalitatea, ritmul vorbirii diferă absolut de limba turcă”.

Ecaterina Jecova, fost deputat al Adunării Populare, co-autor al proiectului de lege locală: „În Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze sunt prevăzute mai multe măsuri concrete: două discipline în clasele primare trebuie se fie predate în limba găgăuză; aleșii Adunării Populare, dar și membrii Comitetului executiv trebuie să cunoască limba găgăuză”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #originea limbii

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.