Moldovenii aruncă anual aproape 180 de mii de tone de produse alimentare, echivalentul a 3 000 de vagoane de marfă, conform unui studiu realizat de IDIS Viitorul. Această cantitate ar fi suficientă pentru a hrăni peste un milion de oameni care trăiesc sub pragul sărăciei absolute, transmite IPN.

Anul trecut, risipa alimentară în Republica Moldova este estimată la 71 kg pe persoană, iar pentru acest an indicatorul s-ar putea reduce doar la 70 kg. Cu toate acestea, doar 0,15% din alimentele risipite sunt recuperate prin intermediul inițiativelor precum Banca de Alimente.

Creșterea prețurilor și paradoxul risipei

În ultimii cinci ani, prețurile la produse alimentare au crescut cu 76,5%, marcând cea mai mare creștere din ultimele două decenii. În același timp, moldovenii continuă să aloce aproape 40% din bugetul gospodăriei pentru produse alimentare, procentaj depășit în Europa doar de Ucraina.

Analiza arată că familiile din mediul rural cheltuie o proporție mai mare din venituri pe alimente, în comparație cu cele din mediul urban. Cele mai sărace gospodării din mediul rural alocă 56,1% din venituri pentru mâncare, în timp ce gospodăriile cele mai bogate din mediul urban cheltuie doar 27,9%.

Impactul economic

Valoarea totală a produselor alimentare pierdute în 2024 este de 20,5 miliarde de lei, dintre care 7 miliarde de lei reprezintă alimente cumpărate, dar ulterior aruncate de populație. Expertul Veaceslav Ioniță a subliniat necesitatea combaterii risipei alimentare pentru a îmbunătăți eficiența economică și a reduce sărăcia.

„5% din banii noștri sunt risipiți pe alimente pe care le aruncăm, mai mult decât cheltuim pentru sănătate, educație sau recreere”, a concluzionat economistul.

Cei mai mari responsabili pentru risipa de alimente sunt oamenii, care aruncă aproximativ 40% din total. Urmează producătorii, cu 25%, apoi companiile care procesează alimentele, cu 20%, și magazinele, care contribuie cu 15%.

În Moldova, o familie cheltuie aproape 40% din venituri pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, dar consumă efectiv doar 35%, restul fiind risipit. În comparație, pentru alte nevoi importante, cum ar fi sănătatea, recreerea sau educația, se cheltuie mai puțin. De exemplu, pentru sănătate, o familie alocă doar 4,4% din buget. Practic, 5% din bani sunt aruncați la propriu odată cu alimentele.

Ne depășesc Elveția și Portugalia

Deși Republica Moldova se situează sub media globală a risipei alimentare (71 kg/persoană/anual), alte țări dezvoltate, precum Portugalia și Elveția, înregistrează valori semnificativ mai mari, de 124 kg și 119 kg/persoană anual, respectiv.

La nivel global, America de Nord și Europa conduc clasamentul risipei alimentare, cu pierderi de până la 300 kg pe persoană anual. În comparație, Asia de Sud și Sud-Est, cu doar 120-140 kg pe persoană, înregistrează cele mai mici pierderi.

Valoarea alimentelor risipite crește alarmant. În 2015, pierderile se ridicau la 11 miliarde de lei, dintre care aproape 4 miliarde reprezentau alimente cumpărate și aruncate de consumatori. În anul trecut, această sumă este estimată la 20,5 miliarde de lei, iar în acest an va ajunge la peste 22 de miliarde. Dintre acestea, 7,6 miliarde de lei vor fi bani irosiți pe alimente care nu ajung niciodată să fie consumate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#irosire #mancare #moldoveni #risipa alimentara

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.