Cel mai mare producător auto din lume ca număr anual de mașini produse, Toyota Motor Corp., investește într-un startup japonez care își propune să producă în masă rachete ușoare și, într-o zi, să concureze cu jucătorii mari pentru o felie din industria spațială comercială aflată în ascensiune, relatează Bloomberg.

Interstellar Technologies Inc. a anunțat marți că a obținut o finanțare de 7 miliarde de yeni (44 de milioane de dolari) de la Toyota, iar constructorul auto va primi în schimb un loc în consiliul său de administrație pentru această investiție.

Bloomberg notează că mutarea ilustrează cel mai recent semn al progresului în eforturile guvernului japonez de a sprijini sectorul privat spațial al țării. Totuși, pentru companiile la început de drum, rămâne o provocare să țină pasul într-un domeniu dinamic și competitiv, dominat din ce în ce mai mult de giganți precum SpaceX al lui Elon Musk.

În timp ce SUA lansează peste 100 de rachete pe an, iar China câteva zeci, Japonia rămâne la un număr redus de lansări reușite, sub 10 în fiecare an. Aceasta a realizat trei lansări în 2023, potrivit declarației Interstellar.

Japonia va avea nevoie de o „transformare structurală a industriei spațiale interne” pentru a-și îndeplini această promisiune, a declarat Interstellar.

Compania intenționează să „valorifice expertiza din industria auto, inclusiv metodele de producție ale Toyota, pentru a transforma fabricarea rachetelor într-un proces de înaltă calitate, rentabil și scalabil”, se arată în comunicat, potrivit hotnews.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Toyota, Akio Toyoda, a prefațat această investiție într-un discurs susținut luni la târgul tehnologic CES, în Las Vegas, spunând că interesul companiei auto pentru rachete face parte dintr-un efort mai amplu de a inova în domeniul transporturilor.

De asemenea, a indicat că Toyota speră să concureze cu Space Exploration Technologies Corp., cunoscută mai bine sub numele de SpaceX, compania-soră a Tesla Inc., deținută de Musk.

#investitii #rachete #Toyota Motor Corp

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.