Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat datele privind comerțul extern al Republicii Moldova pentru primele 11 luni ale anului 2024, iar concluziile sunt îngrijorătoare: „Moldova va încheia anul cu cel mai mare deficit al balanței comerciale din istorie, în timp ce perspectivele pentru 2025 rămân sumbre”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În 2024, exporturile Moldovei au continuat să scadă pentru al doilea an consecutiv, ajungând sub 3,6 miliarde USD – cu peste 750 milioane USD mai puțin față de recordul de 4,33 miliarde USD din 2022, transmite BANI.MD.

Principala cauză a acestui declin este pierderea piețelor de export din Ucraina, care, în anul 2022, au contribuit cu aproximativ 800 milioane de dolari la creșterea exporturilor. În plus, majoritatea categoriilor de produse au înregistrat scăderi semnificative, cu excepția a trei sectoare agricole:

Fructele, ale căror exporturi au depășit pentru prima dată 400 milioane USD.
Semințele oleaginoase, care au înregistrat o creștere remarcabilă.
Băuturile, un alt sector cu o performanță pozitivă.

Bani.md precizează că aceste sectoare au adus un plus de 150 milioane de dolari în exporturile din 2024, dar insuficient pentru a compensa declinul general.

În contrast, importurile Moldovei au înregistrat o creștere, alimentată în special de scumpirea resurselor energetice. În timp ce exporturile sunt în declin, importurile în creștere contribuie semnificativ la adâncirea dezechilibrului comercial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, deficitul balanței comerciale va depăși 5,5 miliarde USD, marcând astfel un record istoric pentru țara noastră. Acest dezechilibru major între exporturi și importuri subliniază vulnerabilitățile economiei naționale și lipsa unor politici economice eficiente care să sprijine sectoarele productive.

„Comerțul extern reflectă fidel starea economiei Moldovei. Deficitul comercial record scoate în evidență problemele structurale și lipsa unor soluții pe termen lung. Agricultura, care continuă să fie unul dintre motoarele economiei, ar putea oferi o rază de speranță, însă este nevoie de investiții și politici coerente pentru a valorifica acest potențial”, a puncatat Ioniță.

#export #import #Moldova

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.