Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate, pentru a ajuta armata ucraineană în războiul pornit de Rusia.

„Cel mai puternic sprijin pentru armata ucraineană este să i se acorde 250 de miliarde. Din acești bani, Ucraina va aloca o mare parte producției naționale şi importului acelor tipuri de arme pe care țara noastră nu le deține”, a spus Zelenski la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

În urma sancțiunilor impuse Moscovei după invazia în Ucraina, statele UE, împreună cu țările G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din suma totală, UE a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de circa 200 de miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și cash. Restul activelor rusești înghețate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit și Elveția.

Ucraina a primit bani împrumut, garantați cu activele rusești

Ucraina a primit, vineri, din partea Uniunii Europene, o primă tranșă de 3 miliarde de euro dintr-un pachet de împrumut de 50 de miliarde de dolari, convenit în cadrul G7. Acest împrumut este garantat cu dobânzile generate de activele rusești înghețate.

Însă Kievul și unii politicieni occidentali cer confiscarea directă a acestor active și folosirea lor atât pentru reconstrucția Ucrainei, cât şi pentru achiziția de arme şi muniții destinate armatei ucrainene.

Momentan, o asemenea măsură pare dificil de aplicat, din cauza a numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, inclusiv riscul de a perturba piețele financiare internaționale și de a slăbi moneda euro. În plus, Moscova, care a acuzat Occidentul de „furt” din proprietățile sale, a amenințat cu represalii dacă o asemenea măsură va fi pusă în practică.

SUA au aprobat 175 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care 65 de miliarde ca ajutor militar–

În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistență pentru Kiev, din care aproximativ 65 de miliarde reprezintă ajutorul militar de până în prezent. La rândul lor, UE și statele membre au oferit Ucrainei în aceeași perioadă un ajutor militar și economic în valoare de 118 miliarde de euro, potrivit lui Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Acest ajutor masiv nu s-a dovedit însă suficient pentru a da Kievului un avantaj decisiv pe câmpul de luptă.

#arme #Ucraina #UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.