Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, și omologul său francez, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței, au semnat, vineri, 17 ianuarie 2025, un memorandum de înțelegere între cele două instituții. Memorandumul, potrivit BNM, stabilește un cadru larg de colaborare, având ca obiectiv principal schimbul de experiență și consolidarea capacităților în domenii-cheie precum: politica monetară și stabilitatea financiară; reglementarea și supravegherea pieței financiare, inclusiv în sectoarele bancar, nebancar și de asigurări; liberalizarea contului de capital; cercetare și studii macroeconomice; transformarea digitală a proceselor de business și managementul riscului etc.

Un element distinct al colaborării este accesul experților BNM la programele de instruire organizate de Institutul Financiar Bancar Internațional al Băncii Franței. Aceste cursuri vor sprijini dezvoltarea competențelor în analiza macroeconomică și politica financiară.

„În parcursul său european, Republica Moldova are nevoie de parteneri de încredere, iar Banca Franței reprezintă un model de excelență. Semnarea acestui memorandum subliniază dorința noastră de a învăța din experiențele statelor membre ale Uniunii Europene pentru a moderniza și consolida sistemul financiar al Moldovei,” a declarat Anca Dragu.

La rândul său, François Villeroy de Galhau a evidențiat importanța parteneriatului:

„Suntem încântați să semnăm acest memorandum de înțelegere cu Banca Națională a Moldovei, care reflectă angajamentul nostru comun de a consolida stabilitatea financiară. Această cooperare reprezintă un pas important în sprijinirea Moldovei pe măsură ce aceasta progresează pe calea aderării la Uniunea Europeană. Lucrând împreună, ne propunem să consolidăm practicile financiare, să facem schimb de experieță în abordarea provocărilor comune. Privim cu interes parteneriatul productiv, ce va contribui la stabilitate și succes reciproc”.

Prin acest memorandum, BNM și Banca Franței își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea unui sector financiar modern și aliniat standardelor europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Franța, stabilite în 1992, au cunoscut o dinamică pozitivă, concretizată prin acorduri bilaterale în diverse domenii. De la 1 ianuarie 2025, a intrat în vigoare Convenția dintre cele două state pentru evitarea dublei impuneri, ceea ce va stimula investițiile franceze în Moldova și va spori atractivitatea țării pentru mediul de afaceri.

#Banca Nationala #Franta #memorandum

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.