Danemarca se alătură programului PNUD privind sprijinul electoral și consolidarea rezilienței democratice în Moldova, care urmează să fie implementat în perioada 2024-2028, cu o contribuție de aproximativ 1,4 milioane USD. Programul, cofinanțat de Norvegia, Suedia și Canada, își propune să îmbunătățească supravegherea finanțării politice, a partidelor și a campaniilor electorale, să consolideze și să facă instituțiile electorale mai reziliente la provocările informaționale și cibernetice și să sporească angajamentul civic.

„Democrația Moldovei este puternică și trebuie să rămână astfel. Totuși, aceasta este amenințată de interferențe externe maligne. Pentru a asigura dreptul fiecărui cetățean de a vota cu încredere în cadrul unor alegeri libere și corecte, Danemarca a crescut sprijinul pentru consolidarea reformelor democratice. Prin intermediul PNUD, asistența daneză se va concentra pe digitalizare pentru a asigura transparența și supravegherea eficientă a procesului electoral”, a declarat Søren Jensen, Ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova.

„Contribuția daneză la programul PNUD privind consolidarea rezilienței democratice în Moldova nu este doar un angajament de a spori integritatea electorală, este o investiție în consolidarea instituțiilor democratice din Moldova. Prin îmbunătățirea supravegherii finanțărilor politice, consolidarea instituțiilor electorale și promovarea angajamentului civic, parteneriatul cu Danemarca va contribui la abilitarea cetățenilor și la asigurarea că vocile lor sunt auzite și respectate”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Fondurile daneze vor permite oferirea de sprijin Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a-și consolida capacitatea de a supraveghea partidele politice și campaniile electorale, în special în timpul viitoarelor alegeri parlamentare. Acest lucru va contribui la o supraveghere eficientă și la creșterea transparenței concurenților electorali (partide politice și candidați), prevenind sursele ilicite și corupte de finanțare. De asemenea, se va urmări asigurarea faptului că sancțiunile și restricțiile sunt aliniate angajamentelor internaționale.

În ceea ce privește managementul concurenților electorali, această colaborare va contribui la actualizarea și îmbunătățirea cadrului de supraveghere a partidelor din Moldova, bazându-se pe cele mai bune practici internaționale pentru a asigura conformitatea cu standardele europene și internaționale.

Un element important al programului este îmbunătățirea capacităților digitale de management electoral ale Moldovei. CEC și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) vor fi sprijinite în modernizarea serviciilor digitale, optimizarea proceselor electorale și îmbunătățirea supravegherii finanțării politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, prin acest parteneriat, PNUD și Danemarca vor colabora pentru a face procesele electorale mai incluzive, derulând campanii educaționale de amploare adresate persoanelor vulnerabile la dezinformare și manipulare. Aceste campanii se vor axa pe construirea integrității electorale și promovarea unei participări informate la viitoarele alegeri parlamentare.

Sprijinul electoral oferit de Danemarca pentru Moldova face parte dintr-un program regional mai amplu al PNUD, care își propune să accelereze tranziția incluzivă și verde, guvernanța responsabilă și coeziunea socială în regiunea Parteneriatului Estic, cu un accent la nivel de țară în Republica Moldova și Georgia.

#Danemarca #PNUD #sprijin electoral

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.