Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reluat procedura disciplinară în privința judecătorilor în demisie Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție, pentru deciziile prin care au anulat hotărârile Comisiei Pre-Vetting, care refuzau promovarea a 21 de candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.

„Temei pentru hotărârea CSM a constituit o contestație depusă de inspectorul-judecător Victor Pruteanu împotriva Hotărârii nr. 2/5 din 19 aprilie 2024 a Colegiului disciplinar, prin care Inspecția judiciară, care se autosesizase cu privire la aceste acțiuni, ulterior a încetat procedura disciplinară pornită în privința acțiunilor judecătorilor Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun (judecători în demisie).

În cadrul ședinței de azi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis reluarea acțiunii disciplinare, pentru a analiza temeinicia acțiunilor acestora și a lua măsurile corespunzătoare în cazul în care se va stabili existența unor abateri de la normele etice și profesionale ce guvernează activitatea judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM.

Totodată, plenul CSM a decis să amâne examinarea în fond a contestației pentru o ședință ulterioară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în CSM și CSP. În decizii au fost vizați: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu. Curtea a dispus reevaluarea acestora de către Comisia pre-vetting.

#CSJ #decizii #pre-vetting

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.