Președintele american l-a invitat pe premierul israelian să se întâlnească la Casa Albă pe 4 februarie „pentru a discuta modul în care poate fi adusă pacea pentru Israel și vecinii săi, precum și despre eforturile de a contracara adversarii noștri comuni”. Aceasta este prima invitație adresată unui lider străin în mandatul său actual, reprezentând astfel o concesie semnificativă din partea Statelor Unite, având în vedere că Netanyahu se confruntă cu un mandat internațional de arestare pentru crime de război, informează The Guardian.

„Este onoarea mea să vă găzduiesc ca primul lider străin din al doilea meu mandat de președinte”, a menționat Donald Trump în scrisoarea adresată lui Netanyahu.

Anterior, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la viabilitatea armistițiului din Gaza. Conform termenilor acordului, Israel și Hamas trebuie să înceapă negocierile pentru o soluție pe termen lung, însă mulți se tem că divergențele ar putea determina reluarea conflictului violent din ultimele 15 luni.

Netanyahu este acuzat de Curtea Penală Internațională (CPI) de atacuri împotriva populației civile și de folosirea „înfometării ca metodă de război” în timpul ofensivei din Gaza, care a urmat atacului Hamas din 7 octombrie, soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de israelieni și cu luarea de ostatici.

Peste 120 de țări membre ale CPI ar fi obligate să-l aresteze pe Netanyahu dacă acesta pășește pe teritoriul lor, inclusiv majoritatea țărilor europene. Statele Unite nu sunt parte a acestui acord, iar republicanii au propus o legislație pentru a sancționa CPI pentru mandatele emise împotriva lui Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, însă marți, democrații au blocat această propunere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Benjamin Netanyahu #Casa Alba #Trump #vizită

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.