Acțiunile eficiente în domeniul climei pot ajuta Moldova să-și revitalizeze economia, să creeze locuri de muncă și să-și protejeze populația de impactul fenomenelor meteorologice extreme, se arată în Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru Moldova (RTCD) al Grupului Banca Mondială.

Strategiile naționale de dezvoltare ale Moldovei includ deja multe dintre măsurile de politici necesare pentru a realiza o economie prosperă, cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Cu toate acestea, țara poate merge mai departe pentru a aborda provocările structurale persistente, inclusiv creșterea economică slabă și creșterea sărăciei, și pentru a accelera integrarea cu piețele Uniunii Europene (UE).

„Fiind o țară mică, fără ieșire la mare, în pragul Europei, adoptarea unui program ambițios de acțiune climatică reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Moldova de a-și atinge obiectivele de dezvoltare”, a declarat Inguna Dobraja, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova. „RTCD oferă o foaie de parcurs cuprinzătoare și acționabilă pentru ca țara să abordeze provocările sale climatice, promovând în același timp o creștere economică incluzivă și rezilientă”.

Costul lipsei de acțiune este mare. Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din perspectivă energetică, importând aproape tot cărbunele, gazele și produsele petroliere. Este, de asemenea, o economie intensivă în carbon, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media UE, expunând țara la riscuri de tarife comerciale legate de carbon ale UE, care intră în vigoare în 2026.

Dependența puternică de agricultura predispusă la secetă și expunerea la șocuri naturale contribuie la creșterea economică slabă și volatilă și la creșterea sărăciei rurale. Inundațiile severe sunt deja frecvente, secetele au devenit mai frecvente și mai severe, iar poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese pe an. Pierderile economice anuale cauzate de pericolele multiple sunt estimate la aproximativ 164 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 1,3% din PIB-ul anului 2021.

Beneficii considerabile pot fi obținute dintr-o tranziție verde. Aceasta ar revitaliza și moderniza economia Moldovei, ar crea locuri de muncă mai bune, ar îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate și ar minimiza decesele premature cauzate de poluarea aerului și ar spori securitatea energetică.

Raportul subliniază necesitatea unei abordări centrate pe oameni, concentrându-se pe oportunitățile și bunăstarea oamenilor, protejând în același timp persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate. Consolidarea protecției sociale, îmbunătățirea accesului la infrastructură și servicii publice moderne și rezistente la schimbările climatice și pregătirea oamenilor pentru cerințele de competențe ale unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt esențiale pentru a se asigura că forța de muncă este echipată pentru a sprijini și a beneficia de acțiunile climatice.

Recomandările-cheie includ:

Securitate și eficiență energetică: Extinderea energiei regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice sunt vitale pentru creșterea securității energetice și a competitivității economice a Moldovei. Acest lucru va necesita investiții substanțiale și punerea în aplicare deplină a reformelor sectoriale pentru a se integra pe piețele energetice ale UE.

Investiții de adaptare: Pentru a gestiona impactul șocurilor climatice și a crește productivitatea în sectoarele vulnerabile, sunt necesare investiții semnificative în adaptare, în special în sectorul agricol din Moldova, care este foarte susceptibil la secete și alte pericole climatice. Soluțiile de finanțare a riscurilor pot ajuta Moldova să se protejeze împotriva dezastrelor și să construiască reziliența financiară.

Priorități de politici: Raportul subliniază necesitatea unor politici macro-fiscale inteligente pentru a pune în aplicare măsuri climatice ambițioase. Aceste politici vor pune bazele unei creșteri durabile și reziliente, prin implementarea taxelor pe emisiile de carbon și poluanți pentru a promova practici mai ecologice și a genera venituri, acordând prioritate cheltuielilor pentru modernizarea și de-carbonizarea infrastructurii și industriilor și consolidarea protecției sociale.

Participarea sectorului privat: Cea mai mare parte a finanțării pentru acțiunile climatice va trebui să provină din sectorul privat. Raportul solicită creșterea investițiilor din sectorul public pentru a crea un mediu favorabil pentru participarea sectorului privat.

Vor fi necesare investiții semnificative pentru agenda tranziției verzi. În următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.

Pentru a mobiliza investițiile private, raportul prezintă trei abordări-cheie:

Creșterea atractivității investițiilor prin politici care îmbunătățesc randamentul financiar al proiectelor din sectorul privat.
Mobilizarea activelor statului prin facilitarea participării private prin parteneriate publice-private (PPP) sau privatizare.
Instituirea unui cadru politic și de reglementare de sprijin pentru tranziția verde.

Cu sprijinul băncilor multilaterale de dezvoltare și al guvernului, băncile moldovenești pot crea linii de credit, obligațiuni și împrumuturi verzi. O foaie de parcurs pentru finanțarea durabilă și o taxonomie verde aliniată la UE ar stimula împrumuturile și investițiile axate pe climă.

Rapoartele de țară privind clima și dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială sunt rapoarte de diagnostic de bază care explorează interconexiunile dintre schimbările climatice și dezvoltare. Acestea ajută țările să acorde prioritate acțiunilor cu cel mai mare impact care pot promova o tranziție cu emisii reduse de carbon și pot spori reziliența, îndeplinind în același timp obiective de dezvoltare mai largi. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, externalitățile acestora și vulnerabilitățile climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile. Rapoartele sugerează acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția. Ca documente publice, RTCD-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat, partenerii de dezvoltare și toate părțile interesate implicate în agenda de dezvoltare și climă. RTCD-urile contribuie la alte diagnostice de bază ale Grupului, la angajamentele și operațiunile de țară și ajută la atragerea de fonduri și direcționarea finanțării pentru acțiunile climatice cu impact sporit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca mondiala #economie #Moldova

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.