Violenţa şi agresiunile în magazine au crescut cu aproape jumătate în Regatul Unit în perioada 2023-2024, potrivit Federaţiei vânzătorilor britanici cu amănuntul, British Retail Consortium care subliniază totodată o creştere a incidentelor implicând o armă.

”Violenţa şi asalturile au explodat, crescând cu peste 50% anul trecut şi cu 340% începând din 2020”, trage un semnal de alarmă lobby-ul British Retail Consortium (BRC).

Federaţia a anunţat că 45.000 de incidente violente au avut loc în decursul anului la vânzători britanici cu amănuntul, dintre care peste 25.000 au implicat o armă – reprezentând o creştere cu 180% în decurs de un an.

”Aproape jumătate dintre lucrătorii intervievaţi ne-au spus că se tem pentru siguranţa lor”, deplânge patronul Asociaţiei Retail Trust, Chris Brook-Carter.

PIERDERI DE 2,2 MILIARDE DE LIRE STERLINE

Începând din septembrie 2023 şi până în august 2024, incidentele în magazine cu vânzare en detail au costat în total aproape 2,2 miliarde de lire sterline, faţă de 1,8 miliarde de lire sterline în anul precedent, potrivit unui sondaj BRC.

Acest lucru s-a întâmplat în pofida alocării unei sume-record de 1,8 miliarde de lire sterline în scopul contracarării acestor fapte, în creştere de la 1,2 miliarde de lire sterline cât s-a înregistrat în ancheta din perioada 2022-2023. În explicarea creşterii acestor incidente, comercianţii intervievaţi citează ”lipsa reaciţei poliţiei”, ”absenţa consecinţelor asupra contravenienţilor” sau ”criza costului traiului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Franţa, perofesionişti din domeniu estimează pierderi de aproximativ 1% din cifra de afaceri din cauza furturilor, în fiecare an, reprezentând câteva sute de mii de euro pe an într-un supermarket mediu.

Fenomenul se află în ascensiune din cauza a doi factori principali, şi anume ”explozia” preţurilor în domeniul alimentar din ultimii ani, care face inaccesibile sau prohibitive anumite mărfuri alimentare, şi multiplicarea caselor automate.

#prețuri #violenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.