Piesele dacice din metale prețioase expuse la muzeul olandez Drents până la jaful de săptămâna trecută au revenit vineri, 31 ianuarie, în România, fără ca exponatele furate să fi fost recuperate, relatează Antena3.ro.

”Bunurile culturale din metale prețioase aflate în colecțiile a 18 muzee din România, care au făcut parte din expoziția ”Dacia! Regatul aurului şi argintului”, deschisă la Muzeul Drents din Assen, Olanda, s-au întors în țară”, a comunicat Muzeul Național de Istorie.

Expoziția a fost deschisă în luna iulie 2024 și a înregistrat peste 84.000 de vizitatori. Potrivit sursei citate, în jaful de sâmbăta trecută, au fost furate Coiful de la Coțofenești și trei brățări de la Sarmizegetusa Regia, toate piesele fiind din aur.

”Vorbim de 669 de piese dintr-un total de 673. Ele au fost aduse cu o aeronavă la Aeroportul Otopeni, iar de acolo au fost mutate în containere, transportul fiind escortat de Jandarmerie, la operațiune fiind prezenți și angajați ai Muzeului de Istorie”, a relatat corespondent Antena 3 CNN.

Proiectul expozițional vizat de hoți a fost realizat de Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu mai multe instituții. Piesele din tezaur urmează să revină la muzee după întoarcerea în țară.

De asemenea, poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol, în urma exploziei care a avut loc, sâmbătă dimineața, în apropiere de Muzeul Drents. Este vorba despre explozia provocată de infractori pentru a putea intra în muzeu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma furtului, ministrul român al Culturii l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie a României, pe care l-a acuzat că a fost ”depășit” de situația de criză, ”în special pe partea de comunicare”.

#Furt #întoarcere #piese dacice #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.