Comisara europeană pentru extindere Marta Kos crede că Republica Moldova poate adera la Uniunea Europeană până la finalul mandatului Comisiei Europene. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău. Precizăm aici, noua Comisie Europeană și-a început oficial mandatul pe 1 decembrie 2024, valabil până în 2029.

Kos a lăudat autoritățile de la Chișinău, menționând că vede dorința clară a Moldovei de a adera la marea familie europeană.

„Sunt convinsă că vor mai fi multe vizite în continuare pe parcursul mandatului meu. Dumneavoastră, ați menționat că vă doriți să vedeți procesul de negocieri finalizat pe parcursul acestui mandat. Cred că este posibil ca acest proces să fie încheiat până la încheierea mandatului Comisiei Europene. Văd pe cât sunteți de doritoare, dumneavoastră, pe cât de doritor e Guvernul vostru să îndeplinească totul ce trebuie să fie îndeplinit pentru ca să deveniți membri ai Uniunii Europene. (…) Ceea ce faceți voi moldovenii pe calea spre Uniunea Europeană pentru a obține calitatea de membru este ceva impresionant. Țara dumneavoastră este un exemplu excelent a ceea se întâmplă atunci când există o voință politică enormă și atunci când există o viziune veritabilă de a deveni membri ai Uniunii Europeane.

Deja în săptămâna trecută am vizitat Varșovia pentru a discuta cu președinția poloneză să vedem cum am putea cât mai bine să conlucrăm pentru a deschide primul cluster de negocieri în această primavară și deja să pregătim încă două cluster-uri care urmează să fie deschise și este o chestie care trebuie să fie celebrată și eu cred că vom fi capabili să celebrăm acest prim cluster foarte curând. Nu este vorba doar despre deschiderea clusterului, contează închiderea lui, dar și pentru deschiderea trebuie să faceți foarte multe. Pot să vă promit că niciodată în acest parcurs spre Uniunea Europeană nu o să fiți singuri”, a precizat Comisara.

Și președinta Maia Sandu a confirmat că țara noastră urmărește același scop.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene. Doamnă Comisar Marta Kos, vă mulțumesc pentru vizita dumneavoastră, vă mulțumesc pentru angajamentul dumneavoastră față de Moldova și vă spun încă o dată că contăm pe acest sprijin și în viitor. Viitorul nostru este în Uniunea Europeană și împreună vom face acest obiectiv realitate”, a spus Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marta Kos, aflată în prima sa vizită la Chișinău, a vorbit despre ajutorul sprijinul de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, inclusiv pentru regiunea transnistreană. Comisara a menționat că după 10 februarie ar putea fi acordat un alt pachet de sprijin, în valoare de 60 de milioane de euro, însă condiția este ca administrația transnistreană să respecte drepturile omului.

VIDEO Vor renunța separatiștii la creditul rusesc? UE, pregătită să ajute Transnistria și după 10 februarie

#Marta Kos #Moldova #proces de aderare #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.